Anul 2007 a adus României în primul rând statutul de membru al Uniunii Europene. Importanţa momentului şi semnificaţiile sale economice au făcut ca alte evenimente să treacă în plan secund, deşi unele aspecte merită mai multă atenţie. Este vorba de includerea acţiunilor a unsprezece societăţi româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti în indicii internaţionali ai Dow Jones, simultan cu o serie de companii din Bulgaria şi Islanda.
Indicele Dow Jones Wilshire Global Total Market a fost lansat relativ recent, în luna octombrie a anului trecut prin colaborarea Dow Jones – unul dintre cei mai mari furnizori de indici la nivel global – şi Wilshire Associates – una dintre principalele companii de consultanţă şi management al investiţiilor, scopul fiind de cuantificare a evoluţiei economiei mondiale.
Prin cooptarea firmelor din România, Bulgaria şi Islanda, se ajunge la aproximativ 12.500 companii din 59 de ţări. Totodată cele 11 companii româneşti şi cele 18 bulgare începând cu anul 2007 sunt incluse în Dow Jones Wilshire Emerging Markets (indice aferent pieţelor emergente), iar cele 12 din Islanda în Dow Jones Wilshire Developed Markets (indice aferent pieţelor dezvoltate).
Cei doi indici sunt diferenţiaţi în funcţie de situaţia pieţelor din ţările respective. Astfel, în categoria pieţelor dezvoltate sunt incluse 23 de ţări printre care SUA, Canada, Japonia, Singapore, Hong-Kong, Australia, Marea Brianie, Germania, Franţa şi Italia, în timp ce în categoria pieţelor emergente sunt incluse 21 de ţări, precum Brazilia, Mexic, Coreea de Sud, dar şi ţările europene care au aderat la Uniunea Europeană înaintea noastră: Cehia, Polonia, Ungaria, ţările baltice, Slovenia, Slovacia, Malta şi Cipru.
Totodată devin disponibili şi trei indici de ţară intitulaţi Dow Jones Wilshire Iceland/Bulgaria/România.
Cele trei ţări
Anul 2006 a fost unul bun pentru majoritatea burselor de valori de pe mapamond. Conform site-ului Money Channel, cei 60 de indici luaţi în considerare au avut creştere de peste 26,5%, doar 7 indici încheind anul pe minus. Primele trei locuri au fost ocupate de burse cu randament de peste 100%, respectiv bursele din Peru (creştere 188,49%), Venezuela (156,11%) şi China (121,02%). La polul opus s-au situat Arabia Saudită cu o scădere de 52,53%, Emiratele Arabe Unite (-44,42%) şi Quatar (-35,47%), datorită instabilităţii din zonă.
România se situeză în acest top pe locul 21 cu o creştere de 32,41% a indicelui BET-FI care cumulează evoluţia societăţilor de investiţii financiare. Dar indicele global al bursei bucureştene BET s-a mărit cu 22,2%, în timp ce Bulgaria e pe locul 10 datorită evoluţiei spectaculoase a indicelui SOFIX, +48,28%. Indicele islandez ICEX a avut o creştere de 15,8%.
Desigur, raţiunile includerii celor trei ţări au fost diferite. Pe de o parte, integrarea României şi a Bulgariei în Uniunea Europeană reprezintă o confirmare nu doar a creşterii economice, ci şi o îmbunătăţire a stabilităţii. În schimb, Islanda – care nu este membru UE – reprezintă ţara cu cel mai scăzut nivel al corupţiei (locul 1 în 2006 cu 9,7 puncte din 10!) şi, în ciuda faptului că este o ţară mică, prezintă o economie sănătoasă cu creştere de 3,7% în 2006 şi un PIB/locuitor estimat la peste 38.000$.
Semnificaţiile pentru România
Includerea acestor companii are caracter doar statistic. Titlurile nu vor fi tranzacţionate pe Wall Street, dar evoluţia lor va fi monitorizată din perspectiva pieţelor naţionale şi a celor regionale.
Ca urmare, este de aşteptat ca includerea celor 11 companii româneşti – Petrom, Rompetrol Rafinare Constanta, BRD-GSG, Banca Transilvania, Banca Comercială Carpatica, Transelectrica, Impact, Turbomecanica, Antibiotice Iaşi, Biofarm şi Zentiva (fosta Sicomed) – să producă efecte asupra cotaţiilor la bursă ale titlurilor acestora, dar şi ale celorlalte cotate la bursa bucureşteană. În primele trei zile de tranzacţionare din 2007, titlurile celor 11 companii au avut o creştere de 7,2%, un pic mai sus decât cea a indicelui BET.
Dar miza este mult mai mare: economia româneacă, imaginea sa, a BVB, chiar a ţării în ansamblul ei. Este adevărat că primul pas în reprezentarea internaţională a societăţilor româneşti cotate la bursă a fost dat de apariţia indicelui ROTX la bursa vieneză. Acum însă, o dată cu integrarea noastră în Uniunea Europeană, analiza investitorilor va fi realizată ţinând cont de noile coordonate, ei fiind interesaţi de noua oportunitate care li se oferă, având în vedere interesul lor asupra pieţelor emergente care pot genera randamente mai bune. Reacţiile acestora depind însă şi de noi: stabilitate politică şi juridică, transparenţă, dar şi menţinerea economiei pe un trend favorabil.
S-a discutat mult în ultimii doi ani despre capitalurile speculative. Acum trebuie să ajungem să vorbim despre investitori străini importanţi – cum sunt fondurile de investiţii, de exemplu – care acţionează pe termen lung, având interese evidente în stabilitatea şi creşterea indicilor bursieri. Se recunoaşte, aşadar, transparenţa unor firme naţionale de top, iar BVB trece pe o treaptă superioară nu doar de încredere, fiind considerată la rândul ei transparentă, ci şi de confirmare a procedurilor de lucru – caracteristici decisive pentru deciziile investitorilor străini, dar poate şi pentru români.
Cei 11 magnifici
Principalele criterii în alegerea companiilor incluse în indicii Dow Jones Wilshire ţin de capitalizarea bursieră, lichiditate şi profilul sectorial. Compoziţia indicelui este revăzută trimestrial ţinând cont de evenimentele extraordinare ce pot apărea – delistare, faliment, fuziune, preluare.
Cele 11 societăţi au fost alese de americani dintre vedetele anului 2006, fiind lideri în topurile privind volumul şi numărul tranzacţiilor. Vorbim de primele două societăţi petroliere ale ţării, trei bănci cu creşteri semnificative, de trei mari producători de medicamente, dar şi de alte nume importante în economia românească, toate fiind firme private sau în curs de privatizare. Din acest punct de vedere singura excepţie o reprezintă Transelectrica, în care statul român va rămâne în continuare acţionar principal.
Se ridică întrebarea: de ce 11 companii româneşti, în timp ce Bulgaria are 18, iar Islanda 12? Cauzele sunt multiple: de la veşnicele promisiuni de listare ale unor societăţi net superioare celor aflate la tranzacţionare până la neînceperea tranzacţionării titlurilor de stat. Nu cred însă că numărul societăţilor este foarte important, ci mesajul transmis. O evoluţie bună în 2007 a titlurilor companiilor româneşti prezente în statisticile de pe Wall Street va atrage atenţia investitorilor. Dinpotrivă, un număr mai mare de companii putea însemna un indice de creştere mai redus, ceea ce nu ar fi apropiat atât de mult investitorii străini. Pentru a nu specula, trebuie să aşteptăm evoluţiile din lunile următoare şi ne vom edifica.
BVB 2006 vs. 2007
Bursa de Valori Bucureşti s-a menţinut în 2006 la un nivel bun de performanţă, dar mult sub aşteptări. Creşterea de 22% este semnificativ peste nivelul dobânzilor bancare şi de aproape 5 ori decât rata inflaţiei dacă socotim în RON. Socotind în euro, creşterea este de peste 30%. Totuşi, a fost cea mai scăzută creştere a bursei din ultimii 6 ani, media pentru anii 2001-2005 fiind de 68%.
Nici nu putea fi altfel atâta vreme cât, în ciuda creşterii economice din actualul dceniu, anul trecut au fost listate la bursă numai două noi societăţi: Mecanica Ceahlău şi Transelectrica, doar ultima dintre ele reprezentând un plus semnificativ pentru BVB. Concomitent, opt societăţi au ieşit de pe bursă, una singură – am numit aici Oţelinox – prin delistare la cerere, aceasta fiind în trecut unul dintre performerii bursei.
Din perspectiva obligaţiunilor, 2006 a fost un an foarte bun, cele două emisiuni publice, a Băncii Mondiale şi a Băncii Comerciale Române, fiind de un real succes.
În 2007 sperăm – din nou! – în listarea societăţilor aflate în permanenţă pe lista promisiunilor: Romtelecom, Transgaz, Fondul Proprietatea etc. Sperăm la o revigorare şi prin apariţia fondurilor de pensii private în acest an. Analiştii din piaţă aşteaptă menţinerea trendului de creştere a poziţiei investitorilor nerezidenţi, în timp ce investitorii români vor continua să vândă.
Anul bursier, deşi a debutat în forţă, a şi primit în a treia săptămână o lovitură prin scandalul dintre preşedinte şi premier, în acest conflict fiind numeroase necunoscute. Una este certă – scăderea bursei resimţindu-se zi după zi. Să sperăm că investitorii străini s-au obişnuit cu “circoteca” românească, altfel nu va fi tocmai bine.
