În ultimele săptămâni, Rusia şi-a exprimat preocuparea privind amplasarea de câtre SUA a 10 dispozitive de interceptare a rachetelor în Polonia şi a unui radar anti-rachetă în Republica Cehă.
Vladimir Putin, în conferinţa de presă din 4 iunie, spunea că “pentru prima dată în istorie…există elemente ale capabilităţii nucleare americane pe continental European şi aceasta schimbă pur şi simplu configuraţia securităţii internaţionale” şi afirma categoric: “Nu vrem o confruntare. Vrem cooperare”.Rusia asimilează SUA cu un rogue state ce pune în pericol securitatea globală prin amplasarea de armament nuclear în Europa sub pretextul că trebuie să asigure apărarea împotriva rachetelor iraniene deşi, Putin sugerează că, “aceste rachete nu există.” Secretarul de Stat Condoleezza Rice a respins aceste temeri ca fiind “ridicole”, iar un înalt oficial din Departamentul de Stat, specialist în relaţia cu Rusia, a lansat o nouă serie de acuzaţii. Între altele, David Kramer, secretar adjunct pentru probleme europene şi eurasiatice în cadrul Departamentului de Stat afirma că Rusia “îşi intimidează vecinii, în timp ce pe plan intern reduce la tăcere opozanţii politici şi încalcă drepturile omului”. Reducerea la tăcere a opoziţiei politice în Rusia? În SUA, a opt procurori au fost demişi pentru că nu au acuzat pe cine trebuie, conform administraţiei Bush. Cât despre încălcarea drepturilor omului pe plan intern, nu e nevoie să spui decât “Patriot Act”. Şi toate astea se întâmplă în timp ce preşedintele Bush îl invită pe Vladimir Putin să-i viziteze reşedinţa din Maine. Prin ignorarea temerilor unei ţări în mod legitim preocupată de propria securitate (Rusia), Casa Albă se mişcă pe linia periculoasă dintre stabilitate şi o nouă problemă de securitate/cursă a înarmărilor. Pur şi simplu nu poţi să instalezi interceptori anti-rachetă la uşa rivalilor şi să te aştepţi ca totul să fie în regulă. Amplasarea interceptorilor şi a radarului anti-rachetă în Europa nu va zdruncina doar relaţia SUA cu Rusia, ci ar oferi Iranului o motivaţie incredibilă pentru a se grăbi cu construirea armei nucleare, pentru că şi ei au o bază militară americană în imediata apropiere. În plus, Iranul vede că societatea irakiană şi guvernul irakian sunt tot mai mult sub controlul Statelor Unite şi nu vor să păţească acelaşi lucru.
Este un joc de învăluire, fără nicio îndoială. Casa Albă vrea să obţină sprijin public împotriva Rusiei prin acuzaţii discutabile, pentru a-şi putea duce la îndeplinire planul de a-şi menţine controlul asupra unei lumi speriate de puterea militară americană. Poate Kremlinul se poartă oribil, dar nici SUA nu sunt mai bune. Ar trebui “să ridice piatra” după ce rezolvă problemele cu GuantanamoBay-, dezastrul din Irak, Patriot Act şi abia după aceea să-şi facă griji în legătură cu Rusia.
