Cazul Timişoarei este considerat unic la nivelul României. O rată a şomajului sub 4%, un nivel al investiţiilor străine de patru ori mai mare decât media la nivelul României, salarii cu 20 la sută mai mari decât media pe ţară arată că Timişoara este, într-adevăr, un oraş de cinci stele. În domeniul investiţiilor străine, Timişoara se situează pe locul secund în ţară, după Bucureşti, reuşind să atragă în ultimii ani firme importante pe plan internaţional. Dar Timişoara este un oraş vestic nu numai prin aşezare, ci şi prin mentalitatea de vocaţie occidentală a locuitorilor.
Deschis la investiţii
Ambasada SUA la Bucureşti, prin două agenţii americane USAID (United States Agency for International Development) şi IRIS (The Center for Institutional Reform and the Informal Sector), în mai 2000, elabora un studiu care releva că în România IMM-urile sunt nevoite să respecte o puzderie de proceduri birocratice şi să lucreze într-un mediu juridic alambicat şi împovărător. Pentru a completa formularele necesare obţinerii avizelor de funcţionare (între 23 şi 29 de aprobări, autorizaţii, licenţe şi permise de la diverse ministere şi agenţii locale) era nevoie de 49 până la 102 zile de lucru. Plecând de la acest studiu, a fost lansat programul “Să facem afaceri simplu şi rapid”, care a constat în realizarea a cinci paşi: primul – eliminarea autorizaţiei de funcţionare; al doilea – reducerea duratei de obţinere a avizelor locale; al treilea – sporirea transparenţei în procesul de obţinere a avizelor; al patrulea – reducerea duratei procesului privind obţinerea autorizaţiei de construcţie; al cincilea – crearea unui ansamblu de clădiri şi terenuri disponibile aflate în proprietatea şi administrarea oraşelor pentru oportunităţi de afaceri, a unui inventar al terenurilor şi clădirilor aflate în vânzare, dar şi desfăşurarea a cel puţin o audiere publică pentru mediatizarea conţinutului inventarului. După îndeplinirea fiecărui pas, oraşul primea câte o stea, fiecare “stea” presupunând concretizarea în realitate a elementelor solicitate. Primăria Timişoara a realizat, de exemplu, Planul Urbanistic General, primul infochioşc, prima audiere publică, GIS (Geographic Information Systems), ghişeul unic – toate premiere la nivelul României,fiind tot prima primărie din ţară care a finalizat programul, primind astfel certificatul “Timişoara – oraş de cinci stele”. Altfel spus: “Deschis la investiţii”…
Investiţi, investiţi şi iar investiţi!
Cel mai vestic judeţ al României, cu o tradiţie industrială ce datează din secolul XVII, Timişul beneficiază de un mediu dinamic şi ambiţios, solid poziţionat în economia naţională, sprijinit de o mare diversitate a sectoarelor industriale şi a ramurilor economice. Judeţul cu cea mai mare suprafaţă agricolă – 702.347 ha -, dar şi cu un centru universitar puternic, o piaţă de circa 750.000 de locuitori, se estimează că va polariza mai multe investiţii în special în domeniul tehnologiilor de vârf, astfel încât Timişoara să devină “tehno-polis”-ul vestic al României în cel mai scurt timp.
Tăt Banatu-i fruncea
Timişoara a fost de-a lungul timpului “fruncea”. De la atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România (1718), deschiderea primei şcoli elementare din România, construcţia primului spital municipal din România (1745 – cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani înaintea Budapestei), primul oraş cu străzile iluminate cu lămpi (1760), primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric (1884), până la primul oraş liber de comunism, primele intervenţii chirurgicale laparoscopice în ginecologie şi primele operaţii plastice mamare cu proteză (1992), naşterea primului copil conceput in vitro în România (1996), introducerea în premieră naţională a sistemului de plată a taxelor şi impozitelor prin Internet (2002), primul Call Center (969) al unei administraţii publice locale (2003), transmiterea în premieră naţională a şedinţelor de Consiliu Local prin Internet (2004). Şi sunt doar câteva repere…
El Dorado de pe Bega
Din cele peste 23.000 de firme înregistrate la Registrul Comerţului, în judeţul Timiş sunt prezente mai mult de 4.000 cu capital străin, din care peste 600 au investit direct în producţie. Valoarea participării străine depăşeşte 325 milioane de dolari numai în perioada 1991-2000, iar ţările de provenienţă sunt foarte diferite, printre primele situându-se Germania, Italia, SUA, Luxemburg, Siria, Elveţia, Cipru, Croaţia, Franţa şi Austria. Printre companiile de prestigiu prezente sunt de amintit Continental AG, Solectron Corp. Romania, Zoppas Industries Romania, Philips&Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel NS, Delphi Packard, Siemens Automotive, Procter&Gamble, Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Kromberg&Schuberrt, Lisa Drexlmayer, Mecatim (Group Daewoo), Incontro Prefabricati, IMP Romania Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Monlandys, EFF, dar şi altele. Ponderea cea mai însemnată în producţia totală (70%) o deţine industria prelucrătoare. Dezvoltarea industriei alimentare se datorează atât potenţialului agricol ridicat al zonei, cât şi volumului sporit al investiţiilor private făcute – 81,5% din investiţiile totale. Alte sectoare de referinţă sunt industria textilă, a pielăriei şi încălţămintei, precum şi industria constructoare de maşini şi echipamente. Sectorul IMM a cunoscut, începând din anul 1990, o importantă dezvoltare în cadrul economiei locale, reprezentând în prezent aproape 95% din totalul firmelor înmatriculate la Registrul Comerţului, dinamica fiind reflectată prin creşterea aportului întreprinderilor mici şi mijlocii la PIB (peste 40%).
Infrastructura factorului uman
Pe lângă oferta specializată a firmelor private de consultanţă autohtone şi internaţionale de prestigiu, cum sunt PricewaterhouseCoopers, KPMG şi altele, administraţia publică judeţeană şi locală joacă la modul cel mai responsabil rolul de principal agent al dezvoltării economico-sociale. De remarcat că, în anul 1995, Consiliul Judeţean Timiş a înfiinţat Agenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiş (ADETIM), instituţie publică specializată în sprijinirea şi stimularea prin mijloace şi metode specifice a dezvoltării economice a judeţului. Servicii profesionale de consultanţă de tipul “one stop shop” pentru investitori sunt asigurate permanent şi gratuit la sediile administraţiilor locale. Relaţiile permanente şi apropiate întreţinute cu administraţiile oraşelor înfrăţite Faenza, Sassari şi Treviso (Italia), Gera şi Karlsruhe (Germania), Mulhouse şi Rueil-Malmaison (Franţa), Szeged (Ungaria) sunt încă o bilă albă pentru zonă.
Capitala Euroregiunii DCMT
Este adevărat că şi aşezarea geografică a judeţului îi conferă acestuia o postură privilegiată, fiind vecin cu Csongrad (Ungaria) şi Voievodina (Serbia), legătură asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, Stamora-Moraviţa şi Jimbolia. Cel de-al doilea centru urban, Lugoj (50.000 locuitori), se constituie de asemenea ca punct de importanţă economică, plus alte cinci oraşe de mai mică mărime, 75 de comune şi 381 de sate completează structura administrativ-teritorială a Timişului. Reţeaua de căi rutiere – 2858 de km – situează judeţul pe locul I în ţară în ierarhia lungimii drumurilor publice. În acelaşi sens, este în curs de pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara-Bucureşti, care va conecta partea de vest a ţării la coridorul rutier 4 pan-european. Transportul aerian este asigurat de Aeroportul Internaţional Timişoara, considerat aeroport de rezervă pentru Bucureşti, Budapesta şi Belgrad, fiind cel mai important aeroport din Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DCMT). Reţeaua feroviară – 787 km – include două trasee de cale ferată internaţională. Iar în domeniul telecomunicaţiilor, Timişul se află printre primele judeţe în privinţa posturilor telefonice publice şi a ponderii abonaţilor conectaţi în centrale digitale.
