Home » Interviu » Paul MLADIN

Paul MLADIN

Paul Mladin: “Energia electrică este astăzi nu doar o utilitate necesară, ci şi resursa primară a oricărei activităţi. Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica este operatorul reţelei energetice de transport şi operatorul de sistem din România, care asigură funcţionarea sigură şi stabilă a sistemului energetic naţional şi garantează accesul nediscriminatoriu la reţeaua electrică de transport. Transelectrica este prima companie de acest tip din sud-estul Europei care s-a integrat în UCTE şi ETSO, ambele fiind structuri de specialitate ale Uniunii Europene.”

Domnule director Paul Mladin, în cadrul Transelectrica – companie de importanţă naţională şi internaţională în domeniul transportului de energie electrică – manageriaţi întreaga activitate de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii. Care sunt proiectele din agenda dumneavoastră pentru anul 2006?

Pentru înţelegerea activităţii noastre în domeniul IT & C, voi sublinia poziţia Transelectrica în zona energetică românească şi europeană.

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica este operatorul reţelei energetice de transport şi operatorul de sistem din România, care asigură funcţionarea sigură şi stabilă a sistemului energetic naţional şi garantează accesul nediscriminatoriu la reţeaua electrică de transport. Cu alte cuvinte, Transelectrica are ca obiect transportul şi dispecerizarea energiei electrice la tensiuni de 220, 400 şi 750 kV, organizarea şi administrarea pieţei de echilibrare, măsurarea valorilor de consum pentru Bursa de Energie, administrarea interconexiunilor cu partenerii externi, administrarea echilibrelor producţie-consum-schimburi externe. Geografic, Transelectrica este structurată într-un sediu central în Bucureşti şi opt sucursale de transport. Transelectrica este prima companie de acest tip din sud-estul Europei care s-a integrat în UCTE şi ETSO, ambele fiind structuri de specialitate ale Uniunii Europene.

Pentru a respecta standardele impuse de sincronizarea cu reţeaua europeană de electricitate, sistemele IT & C ale Transelectrica trebuie să respecte standarde înalte de calitate materializate prin indicatori riguroşi de performanţă internă conform ITIL (colecţie de norme şi standarde privind desfăşurarea serviciilor de IT) şi să impună furnizorilor de servicii şi echipamente indicatori de SLA (nivelul serviciilor definit prin contract – indicatorii de performanţă) foarte stricţi.

Ca o remarcă, putem evidenţia orientarea activităţilor către zona de business-core şi externalizarea activităţilor secundare şi de suport. Acest lucru deschide şi pentru anul 2006 o serie de proiecte ambiţioase atât în domeniul IT, cât şi în cel al comunicaţiilor.

Pentru că este în cotidian, energia electrică este astăzi nu doar o utilitate necesară, ci şi resursa primară a oricărei activităţi. Astfel, sistemele de IT & C ale Transelectrica trebuie să funcţioneze continuu, în orice situaţii, pentru a asigura Sistemului energetic disfuncţionalităţi minime în funcţionare. Astfel, ne propunem să realizăm pentru flota IT un sistem de lucru în load-balancing cu centre multiple utilizând resursele proprii de comunicaţii pe fibră optică, un sistem Active Directory unic la nivel naţional pentru administrarea unitară a flotei şi aplicaţiilor IT, consolidarea unor aplicaţii şi a serviciilor suport, arhivarea electronică a documentelor curente, semnătura electronică. Ca aplicaţii specifice, ne dorim să remodelăm infrastructura IT a Platformei de Măsurare şi a Pieţei de Echilibrare. Administrarea soluţiilor şi sistemelor software va fi orientată către servicii suport outsorsate.

În domeniul telecomunicaţiilor ne propunem o serie de proiecte interne de trecere masivă a comunicaţiilor de date pe fibră optică proprie, consolidarea platformelor de management şi completarea sistemelor off-grid pentru preluarea completă a datelor necesare conducerii sistemului energetic naţional. În acelaşi timp, relaţiile cu partenerii tradiţionali de comunicaţii vor fi reevaluate, ţinând seama de resursa strategică internă de comunicaţii reprezentată de reţeaua de transport de fibră optică în lungime de apoximativ 5000 km, cu o redundanţă în 9 inele de fibră şi o capacitate maximă de 10 terabit/sec. Astfel, ne propunem iniţierea unei societăţi “joint-venture” de comunicaţii în care Transelectrica poate aduce ca aport suportul optic de comunicaţii, resursele umane foarte bine specializate ale filialei noastre Teletrans şi, ceea ce consideram cel mai important, coridorul fizic de transport realizat peste liniile electrice aeriene naţionale şi de interconexiune.

Care sunt sursele de finanţare pentru aceste proiecte?

Transelectrica a lucrat dintotdeauna ca o echipă, la cote maxime de rigurozitate pe toate planurile, astfel că, din punct de vedere financiar, are un rating propriu mai bun decât al României obţinut de la firme de audit specializate, precum Standard &Poors: BB cu outlook stabil, şi Moody’s: BA 1 cu outlook pozitiv.

Pentru proiectele de informatică şi comunicaţii, în principal, ne bazăm atât pe surse proprii, dar şi pe surse atrase. Gestionarea acestora, mai ales a împrumuturilor, este o problematică primordială a companiei, tratată cu foarte multă seriozitate şi respect. Transelectrica a realizat numeroase proiecte, având o unitate de management de proiect foarte bine pusă la punct şi experimentată. Din acest motiv, pentru proiectele de valoare foarte mare, utilizăm surse din împrumuturi externe obţinute cu sau fără garanţii guvernamentale de la BERD, BEI, Banca Mondială sau fonduri PHARE.

Există de asemenea situaţii când, pentru unele proiecte, este mai convenabil să utilizezi forme de finanţare cu credit furnizor, cum ar fi leasing-ul financiar sau operaţional.

Forma de finanţare aleasă pentru fiecare proiect în parte este obiectul unui studiu complex de rentabilitate în funcţie de importanţa, amploarea, urgenţa, durata soluţiilor ce trebuie rezolvate.

Una dintre soluţiile pentru care a optat Transelectrica în desfăşurarea activităţii sale este soluţia outsourcing. Sunteţi mulţumiţi de modalitatea de lucru?

Într-adevăr, contractul de outsourcing pentru tehnica de calcul este una dintre soluţiile adoptate de Transelectrica, fiind o premieră în zona întreprinderilor statului din România, dar utilizată cu succes de mari corporaţii internaţionale. Prin acest proiect, tehnologia implicată, serviciile suport de configurări, administrare şi mentenanţă sunt oferite ca un singur pachet şi sunt finanţate cu credit furnizor.

Trebuie să luăm în considerare avantajele remarcabile ale soluţiei de outsourcing, dintre care putem enumera: transparenţă bugetară, lucru cu firme native de profil, având personal calificat certificat şi bine antrenat pe domeniul în care activează, accesul la tehnologii înalte şi know-how avansat. Evităm alocarea clasică de resurse umane supradimensionate sau supracalificate, investiţionale şi de mentenanţă şi, nu în ultimul rând, formalităţi birocratice complicate privind înregistrarea şi evidenţierea unor active, ce presupun la rândul lor alocare de resurse.

Obţinem astfel un maxim de performanţă, alocând doar resurse financiare orientate strict pe activităţile necesare ca suport pentru businesscore. Putem spune că ştim exact cât ne costă activitatea respectivă şi putem controla foarte exact dimensionarea acesteia pentru obţinerea unor maxime ale indicatorilor de performanţă concretizate în rapoarte performanţă/cost, respectiv rentabilitate/angajat.

Vă rog să observaţi că aplicăm principii moderne de management, bazate atât pe utilizarea unor soluţii fiabile, cât, mai ales, pe criteriile de “best-practicies” aplicate în marile corporaţii mondiale. Nu am inventat roata, dar o folosim exact unde trebuie bazându-ne pe practici de succes.

Ce ne puteţi spune despre oportunitatea realizării unui cablu submarin de transport al energiei şi comunicaţii între România şi Turcia?

Din punct de vedere energetic, România, aşa cum am spus, are un surplus, iar Turcia are un necesar de energie mult mai mare decât poate produce. Transelectrica a făcut o serie de studii privind fezabilitatea unui astfel de proiect privind realizarea unui cablu submarin care să “lege” România de Turcia în domeniul energetic, rezultând de fiecare dată oportunitatea investiţiei într-unul sau mai multe cabluri energetice comparativ cu o investiţie în centrale termo/nuclearelectrice în Turcia. Desigur, întrucât colaborările internaţionale au întotdeauna conotaţii geo-strategice şi politice, un cuvânt important a avut, de fiecare dată, politica energetică europeană, respectiv UCTE. În acest moment, conjunctura politico-economică aduce în prim-plan acest proiect. O astfel de investiţie devine benefică atât pentru sistemul energetic românesc şi european, cât şi pentru economia românească în ansamblul ei.

Din punct de vedere al comunicaţiilor, Turcia deţine nodul estic de comunicaţii al Europei prin Marea Mediterană, implicit o poartă terestră spre Asia; România deţine în acest moment o infrastructură de comunicaţii pe fibră optică la nivel european interconectată terestru cu vestul Europei. Spre sud s-au făcut eforturi mari de tranzitare, dar orientate spre Sofia. Singura legătură de comunicaţii existentă în prezent spre Turcia este un cablu submarin vechi de aproape 30 ani, evident depăşit în ceea ce priveşte capacitatea. Aplicând tehnologiile moderne de construire a unui cablu mixtenergie-comunicaţii, costurile totale ale investiţiei sunt cu doar fracţiuni de procente mai mari decât în cazul unui cablu singular de energie sau comunicaţii. Prin exploatare mixtă energie-comunicaţii, rentabilitatea creşte foarte mult, iar beneficiile implicite pot fi spectaculoase. Astfel România nu va mai fi doar un punct terminus la graniţa cu Asia, ci un important nod de tranzit, o adevărată placă turnantă, iar Transelectrica este capabilă să realizeze un astfel de proiect grandios mai ales prin însemnătatea strategică. Calculele arată că putem demara lucrările prin forţe proprii, dar este luată serios în calcul şi varianta unui parteneriat public-privat, unde partenerul poate aduce, pe lângă aportul de capital, contracte de exploatare, know-how şi tehnologie.

Cum exploataţi reţeaua de fibră optică a Transelectrica şi ce oportunităţi sunt pentru viitor?

Transelectrica deţine o reţea importantă de fibră optică, de aproximativ 5000 km, amplasată în majoritate pe coridorul liniilor de înaltă tensiune. Această reţea este indisolubil legată de reţeaua electrică de înaltă tensiune, fibra optică fiind inclusă în firul de gardă. Această fibră este destinată în special pentru nevoile proprii de comunicaţii ale Transelectrica, pentru protecţiile liniilor electrice, comunicaţiile operative, dar şi WAN Transelectrica.Excedentul de capacitate va fi utilizat atât pentru nevoile unor alte organisme ale statului, cât şi, aşa cum am amintit, în scop comercial, prin asocierea într-o societate de tip “joint-venture” de comunicaţii .

Cum veţi dezvolta activitatea de IT & C în viitor?

Ca un prim pas în viitor, împreună cu un for internaţional, am generat un model relativ la strategia ce va fi urmată în Transelectrica în domeniul IT & C, axat în principal pe “businesscore” şi orientat atât în funcţie de capabilităţile resurselor interne, cât şi de posibilităţile tehnologiilor actuale. Bineînţeles că acest plan este dezvoltat şi concretizat pentru etapele imediate, generând astfel primul pachet de achiziţii.

Pentru menţinerea standardelor, nu ne propunem dezvoltare sau mentenanţă “in-house”, ci vom merge pe ideea de achiziţie de servicii de informatică şi comunicaţii, în principal outsourcing, consultanţă şi audit. Formele de achiziţie vor fi licitative, în conformitate cu legislaţia. Aşteptăm în acest sens participarea atât a firmelor româneşti, cât şi internaţionale, Transelectrica fiind un punct foarte bun câştigat în CV-ul oricărei firme care a colaborat cu noi.

Pentru etape mai îndepărtate, strategia companiei, auditarea şi rapoartele consultanţilor în domeniu vor corecta drumul ce va fi urmat, dar soluţia de bază va impune în permanenţă cooperarea cu companii de prestigiu şi menţinerea standardelor în zona celor mai bune practici pe plan mondial.

Interviu realizat de Virginia MIRCEA

Publicat în : Interviu  de la numărul 32
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress