Pe 20 iunie vor avea loc alegeri prezidenţiale în Polonia. În prezent există un singur candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat, preşedintele interimar Bronislaw Komorowski, reprezentantul unui partid moderat de centru-dreapta susţinător al UE. Komorowski se bucură de susţinerea a 49% din electorat, conform celor mai recente sondaje efectuate de Gfk Polonia, în timp ce posibilitatea ca Jaroslaw Kaczynski să candideze i-ar aduce 26% din voturi.
Accidentul aviatic din 10 aprilie, moartea preşedintelui Lech Kaczynski alături de alte 95 de persoane care se îndreptau spre Katyn pentru comemorarea a 70 de ani de la masacrul celor 22 000 de ofiţeri şi intelectuali polonezi ucişi de NKVD în 1940 a dobândit semnificaţii simbolice extraordinare, atrăgând simpatia întregii comunităţi internaţionale. Autorităţile ruse au făcut eforturi mari pentru a se ridica, prin profesionalismul anchetei şi cooperarea transparentă cu investigatorii polonezi, la înălţimea acestui moment care inaugurează direcţii noi în relaţia bilaterală. Gestul simbolic al premierului rus Vladimir Putin de a-l îmbrăţişa pe Donald Tusk la locul tragediei, asigurările preşedintelui Medvedev că au fost luate toate măsurile pentru ca ancheta comună să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, au fost menite să calmeze temerile şi interpretările date de conţinutul simbolic al locului tragediei
În urma anchetei demarate imediat după producerea accidentului aviatic pentru a determina cauzele acestuia au fost descoperite trei cutii negre. Acestea conţin înregistrări ale dialogului din cabina piloţilor şi ale acestora cu turnul de control. În plus, s-a făcut şi o reconstituire a încercării de aterizare a avionului prezidenţial polonez. Concluziile desprinse din decriptarea cutiilor negre exclud posibilitatea producerii unor defecţiuni tehnice la bordul aeronavei dar şi a unor eventuale presiuni ale delegaţiei prezidenţiale asupra piloţilor pentru aterizarea pripită la Smolensk, în ciuda condiţiilor meteo. Cutiile negre au relevant că, a existat o singură încercare de aterizare în cadrul căreia avionul s-a poziţionat pe axa pistei, dar ulterior pilotul a decis să reaprindă reactoarele şi să vireze spre dreapta pentru a lua din nou altitudine, moment în care avionul a agăţat vârfurile arborilor şi apoi s-a prăbuşit. Astfel, ipoteza erorii umane este cea mai plauzibilă.
Pierderea multor personalităţi politice poloneze – lideri de partide politice, oficiali ai cancelariei prezidenţiale şi din Ministerul de Externe, precum si Şeful Statului Major şi ai Serviciilor militare va fi resimţită puternic pe scena politică poloneză, mai ales că 2010 este an electoral. Alegerile programate pentru luna octombrie trebuie să se desfăşoare în termen de 60 de zile, conform Constituţiei. Preşedinţia Poloniei a fost preluată interimar potrivit regulilor de succesiune în statul polonez, de speakerul Seimului, Bronislaw Komorowski, urmând ca ca pe 20 iunie să aibă loc alegeri prezidenţiale.
Premierul Donald Tusk şi preşedintle interimar Bronislaw Komorowski au acţionat de timpuriu pentru a umple vidul de putere creat în urma morţii preşedintelui şi a celor mai importanţi lideri civili şi militari. Polonia a trecut cu succes un test foarte dificil, în condiţii dramatice, demonstrând maturitatea democraţiei de la Varşovia. Ca dovadă, data alegerilor prezidenţiale a fost anunţată a doua zi după ceremonia funerară, indicând hotărârea întoarcerii la normalitate într-un stat care îşi va plânge liderul dispărut mult timp de acum încolo, însă în condiţiile unei democraţii perfect funcţionale şi a unei vieţi politice în continuare active.
În prezent există un singur candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat – Bronislaw Komorowski, care exercită deja interimatul acesteia, el anunţându-şi candidatura la sfârşitul lunii martie. Principalul său contracandidat prezumtiv era fostul preşedinte, care nu-şi anunţase candidatura încă.
În mod sigur o temă importantă în dezbaterea electorală din Polonia va fi relaţia cu Rusia, mai ales că la Varşovia se consideră că acum este cel mai bun moment pentru ca Moscova să deschidă în sfârşit arhivele şi să îşi asume vina istorică pentru Katyn şi nu numai, într-un gest mult aşteptat de bunăvoinţă pentru o reconciliere autentică.
Şi Bruxelles-ul va urmări cu interes desfăsurarea campaniei electorale şi alegerile prezidenţiale din Polonia, în condiţiile în care actualul favorit Bronislaw Komorowski reprezintă un partid moderat de centru-dreapta susţinător al UE. Komorowski se bucură de susţinerea a 49% din electorat, conform celor mai recente sondaje efectuate de Gfk Polonia, în timp ce posibilitatea ca Jaroslaw Kaczynski să candideze i-ar aduce 26% din voturi.
Mandatul fostului preşedinte Kaczynski, început în 2005 şi mai ales perioada în care fratele său a fost prim-ministru (2006-2007) au marcat o epocă de confruntări cu Moscova şi intransigenţă în cadrul UE, spre iritarea unor state membre precum Germania, ceea ce a dus la o uşoară izolare a Poloniei sau oricum la reticenţă faţă de scopurile şi mai ales instrumentele politicii sale. Acum se aşteaptă ca o eventuală victorie a lui Komorowski să aducă o reorientare a Poloniei spre UE, cu atât mai dorită cu cât Varşovia va exercita preşedinţia semestrială a Consiliului de miniştri în 2011 şi ar putea fi însoţită de o atitudine mai moderată faţă de Moscova.
Virginia MIRCEA