În a doua jumătate a anului 2007, Comisia Europeană a înaintat peste 1000 de acţiuni în justiţie sau atenţionări cu privire la nerespectarea unor obligaţii de către statele membre ale UE. Acestea vizează aproape toate domeniile politicii europene de la funcţionarea pieţei unice până la regulile EURATOM, transport, mediu, achiziţii publice sau politica concurenţei.
Este pentru prima dată în ultimii ani când Comisia Europeană ia atitudinea de o asemenea anvergură în faţa statelor membre. Executivul UE a aşteptat să treacă summit-ul din iunie ca să declanşeze procedurile în cazurile de infracţiune (engl. infringement proceedings), într-o acţiune cu caracter masiv, dar cu un scop principal care ţine de asigurarea liberei concurenţe în ceea ce priveşte monopolurile din energie, precum şi să-şi facă simţită puterea de decizie în privinţa aplicării directivelor 48 şi 49 privind licenţierea şi funcţionarea instituţiilor de credit pe piaţa internă unică.
Procedura în cazul de infracţiune este acea acţiune a Comisiei Europene contra unui stat membru care nu şi-a îndeplinit una dintre obligaţiile ce-i revin în virtutea Tratatului CE sau a legislaţiei comunitare secundare. Această procedură este angajată de Comisie, din proprie iniţiativă sau la cererea unui alt stat membru. Persoanele fizice nu pot constrânge Comisia să deschidă o procedură de infracţiune. Această procedură poate, dacă este cazul, să conducă la o hotărâre a Curţii de Justiţie, care să statueze că statul membru în cauză a comis, într-adevăr, o infracţiune. În caz de neexecutare a acestei hotărâri, Curtea poate să-i impună statului respectiv plata unei sume forfetare / a unei penalităţi, în cadrul unei proceduri separate1. Cert este că statele membre preferă, nu de puţine ori, nesupunerea la regulile concurenţei libere şi plata acestor penalităţi.
Iată, de pildă, câteva din acţiunile Comisiei Europene împotriva a 24 de state membre (excepţie fac Anglia, Irlanda şi România) sub forma aşa numitelor avize motivate prin care le aminteşte că mai au la dispoziţie doar două luni pentru transpunerea în practică a directivelor privind pieţele de instrumente financiare care, în esenţă, creează un nou cadru legal pentru prestarea de servicii de investiţii în UE. Legea stabileşte condiţiile de autorizare şi de funcţionare pentru societăţile de investiţii şi pieţele reglementate. Un aspect esenţial al regimului ţine de posibilitatea ca societăţile de investiţii să folosească autorizaţia obţinută într-un stat membru pentru a presta servicii financiare într-un alt stat membru. Avantajele acestui regim nu pot fi percepute pe deplin înainte de transpunerea completă, de către toate statele membre până la 1 noiembrie 2007.
Comisia Europeană a decis să pună capăt obstacolelor în calea liberei circulaţii a serviciilor puse de Austria şi Portugalia şi a declanşat împotriva acestor două state procedurile de infracţiune, deferindu-le Curţii Europene de Justiţie. Austria impune doctorilor cu domiciliul într-o anumită regiune austriacă deschiderea unui cont bancar la o anumită bancă, ceea ce contravine legislaţiei europene2. Legislaţia portugheză limitează dreptul întreprinzătorilor din sectorul construcţiilor de a se stabili în Portugalia, ceea ce contravine iarăşi Tratatului de bază al UE. Portugalia a fost deferită Curţii de justitie şi pentru anumite limitări impuse dreptului de rambursare a serviciilor medicale.
Curtea Europeană de Justiţie a fost sesizată şi în cazul Belgiei, care promovează prin legislaţie anumite obstacole pentru forţa de muncă detaşată din ţări terţe, în cadrul prestaţiilor de servicii transfrontaliere. În 2006, Germania a fost deferită Curţii de Justiţie pentru un caz similar3.
Alte şapte state membre – Germania, Franţa, Austria, Grecia, Luxemburg, Belgia şi Portugalia – au fost deferite Curţii de Justiţie pentru discriminarea notarilor de altă naţionalitate, respectiv menţinerea în legislaţia naţională a obligativităţii cetăţeniei pentru exersarea profesiunii de notar4.
Împotriva Franţei, Comisia Europeană a introdus acţiune în justiţie pentru interzicerea importurilor paralele de produse fitosanitare, ceea ce creează obstacole în realizarea schimburilor comerciale transfrontaliere.
În 2005, Luxemburg introducea o taxă de 10% asupra dobânzii plătite de diverşi agenţi (bănci, burse etc.) stabiliţi pe plan local5. Ca urmare, Comisia Europeană a intentat din nou acţiune în justiţie împotriva Luxemburgului.
Pentru neimplementarea sau lipsa comunicării privind implementarea Directivei 38/2004 care stipulează dreptul cetăţenilor UE şi al familiilor lor de a se stabili liber în interiorul UE, Comisia Europeană a declanşat procedurile de infracţiune împotriva Angliei, Luxemburgului, Greciei şi Maltei.
Grecia va trebui să facă faţă unei alte acţiuni de infracţiune declanşată de Comisia Europeană, respectiv discriminarea companiilor străine faţă de cele autohtone în privinţa impozitării dividendelor6.
Comisia Europeană şi-a dovedit intransigenţa şi în ceea ce priveşte respectarea regulilor concurenţei. Pe această bază ea a interzis fuziunea dintre operatorii aviatici irlandezi RyanAir şi Aer Lingus, doi operatori care în prezent se concurează puternic. Respingerea fuziunii este un caz de excepţie, care se înscrie în proporţia de 10 refuzuri la aproximativ 3000 de cereri. După investigaţiile necesare, Comisia Europeană a apreciat că fuziunea ar priva consumatorul de beneficiile concurenţei prezente şi ar crea un monopol pe 35 rute operate în prezent de cele două companii. Pe de altă parte, operatorul aerian low-cost, RyanAir ameninţă că va intenta acţiune în justiţie împotriva autorităţilor Uniunii Europene, dacă nu vor rezolva plângerile depuse în ultimii doi ani contra companiilor Lufthansa, Air France, Alitalia şi Olympic Airlines of Greece. Operatorul aerian privat acuză Direcţia Generală de Concurenţă că aplică un dublu standard, în funcţie de importanţa statelor membre sau a companiilor vizate. Aşa se explică că guvernelor din Franţa, Italia, Germania şi Grecia li s-a permis să-şi protejeze liniile aeriene naţionale prin diferite operaţiuni precum subvenţii mascate şi ştergerea de datorii.
Comentariul reprezentantului Camerei de Comerţ şi Industrie a României la BRUXELLES, Maria Şerban, 05 iulie 2007:
“În «ploaia» celor peste 1000 de atenţionări şi acţionări în justiţie adresate de Comisia europeana statelor membre, România se regăseşte cu doar două menţiuni: acţiunea «de aur» a statului român în compania Petrom şi dezacordul CE privind taxa de înmatriculare auto”.
Doar că ploaia s-a înteţit în ultima lună, iar numărul atenţionărilor României a crescut rapid la 9. iar lista nu se opreşte.
Comisia Europeană a continuat iniţializarea procedurilor de infracţiune şi în luna octombrie 2007 împotriva a 12 ţări membre ale UE – Ungaria, Belgia, Estonia, Franţa, Grecia, Letonia, Luxemburgul, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Suedia – deoarece, contrar prevederilor directivei de anul trecut privind eficientizarea utilizării energiei şi asigurarea serviciilor energetice, aceste ţări nu au înaintat până la data de 30 iunie planurile proprii de acţiune referitoare la creşterea eficienţei sistemelor energetice naţionale. În respectivele planuri de acţiune, statele membre trebuie să prezinte o strategie naţională menită să contribuie la reducerea consumului energetic cu 9%, până la sfârşitul anului 2016.
La Bruxelles s-a anunţat că a fost iniţiată şi procedura de sancţionare a 22 de state membre ale UE – excepţii fac doar Bulgaria, Finlanda, Olanda, Lituania şi Slovenia -, din cauza faptului că a fost omisă implementarea unor directive ale UE privind piaţa internă. Acestea au primit scrisori de atenţionare cu privire la implementarea în legislaţia naţională a normelor referitoare la pregătirea profesională, norme modificate ca urmare a aderării la UE a României şi Bulgariei. Până la implementarea acestei directive în legislaţiile naţionale, specialiştii români şi bulgari vor fi supuşi în continuare unor proceduri birocratice greoaie în cazul în care vor dori să profeseze pe teritoriul UE. Totodată, potrivit deciziei Comisiei Europene, opt ţări membre ale UE – Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia şi Marea Britanie – au fost avertizate deoarece nu au implementat în legislaţia internă directiva privind respectarea timpului de lucru şi de odihnă în transportul rutier.
Publicat în : Economie de la numărul 52
But before we move on to the value of this writing approach, it might be useful to set it for those who dictation apps for writers are not familiar with it.
