Home » Politică externă » Renaşterea Imperiului – partea a II a

Renaşterea Imperiului – partea a II a

Dupa ce fostul agent KGB în Germania, Vladimir Putin, a preluat frâiele Puterii în Federatia Rusa, s-a putut observa ca fostii colegi din cladirea Lubiankai revin în posturi cheie. Dar nu numai atât. Rusia încearca acum sa se afirme în plan international ca o mare putere.În paralel, ofensiva este atât una politica, cât si economica. Recentul scandal NATO-Slovacia indica faptul ca serviciile secrete ruse nu si-au pierdut înca influenta în fostele tari comuniste. Iar daca ne amintim si de numirea de catre premierul bulgar Simion Saxa de Cobourg a unui fost înalt ofiter din Securitatea bulgara într-un post cheie din serviciile secrete, puzzle-ul pare ca prinde forma.

Rusia-Ucraina-Slovacia

Secretarul general al NATO, George Robertson, a avertizat mai multe tari invitate sa adere la Alianta Nord Atlantica ca integrarea lor va fi amânata datorita faptului ca nu prezinta credibilitate pentru pastrarea secretelor militare ale organizatiei cu sediul la Bruxelles. Robertson s-ar fi referit în mod special la Slovacia si Bulgaria. Mai mult decât atât, putin timp mai târziu, George Robertson le-a cerut subalternilor sai sa evite contactele cu oficialitatile slovace. Relatiile dintre Slovacia si NATO trec printr-o perioada de neîncredere si potrivit cotidianului rus “Izvestia”,cauza acestei situatii o reprezinta “legatura strânsa” dintre serviciile secrete slovace si cele din Rusia si Ucraina. Scandalul a aluat amploare când premierul slovac, Mikulas Dzurinda, a facut demersuri pentru demiterea sefului Biroului National de Securitate, Jan Moizis, acuzat ca submineaza securitatea statului slovac. Ministrul slovac al apararii, Ivan Simko, a fost de partea lui Moizis, ceea ce a dus la demiterea sa. Cei doi, Moizis, si Simko, erau considerati membri “pro-NATO” ai cabinetului slovac de ministri si se bucurau de o încredere incontestabila din partea liderilor Aliantei. Iar supararea lui Robertson a fost cu atât mai mare atunci când i-a sunat pe premierul slovac, iar acesta nu I-a raspuns, raspunzându-i prin secretara ca va suna el. Fapt care nu s-a întâmplat.

Firmele rusesti care vroiau sa controleze sistemul informatic – cuiul lui Pepelea

Scandalul de la Bratislava are însa puncte neclare care duc spre Moscova. BNS elibereaza permise pentru firmele care doresc sa participe la licitatii ce vizeaza obtinerea unor mari comenzi de stat, în principal cele ale sistemelor informationale, care asigura activitatea guvernului, a organizatiilor financiare de stat si a sistemului de control asupra securitatii granitei slovaco-ucrainene.

Potrivit informatiilor publicate de “Izvestia”, Jan Moizis a refuzat sa permita accesul la aceasta afacere directorilor unei firme slovace, al carei management avea legatura cu serviciile secrete rusesti si ucrainene. BNS al Slovaciei nu se mai bucura demult de încredere din partea partenerilor din cadrul blocului nord-atlantic. BNS-ului slovac a mai fost implicat în ascultarea telefoanelor unor importanti politicieni si jurnalisti din opozitie, în trafic de informatii, dar si în legaturi apropiate cu serviciile secrete din Ucraina si Rusia. Iar dezvaluirile nu se opresc vorbindu-se de faptul ca demnitarii propulsati în posturi cheie în Administratie ar avea “radacini” la Institutul de Studii Internationale din Moscova, considerat o oficina a fostului KGB.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 9

© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress