Anul 2006 se anunţă cumplit pentru mai bine de 90 la sută din ţărani. Potrivit noului buget al Ministerului Agriculturii, nivelul subvenţiilor acordate agriculturii se reduce la 30 la sută, iar modalitatea de acordare a sprijinului de stat devine una extrem de ciudată.
Practic, statul va subvenţiona modest doar viile, legumele şi livezile, plus câteva culturi care nu se mai cultivă de decenii, cum ar fi inul, orezul, tutunul, cânepa şi sfecla-de-zahăr, în vreme ce culturile de bază nu mai primesc nici un leu.
UE ne elimină de pe piaţa cerealelor
În sectorul vegetal, nivelul subvenţiei pentru acest an este de 2000 miliarde de lei vechi faţă de 6600 anul trecut. La Galaţi, de pildă, vor veni circa 80 miliarde, faţă de 230 anul trecut. Aşa cum s-a negociat cu UE, România nu va mai subvenţiona culturile tradiţionale, care ocupă peste 90 la sută din suprafeţele cultivate, ci doar viile, livezile, legumele şi culturile menţionate mai înainte. Practic agricultorii români sunt aruncaţi de pe piaţa cerealelor, pentru că ei nu mai sunt sprijiniţi de stat, în vreme ce agricultorii francezi, spanioli, germani şi italieni primesc subvenţii consistente la cereale. România devine o anexă agricolă a UE şi este obligată să cultive plante pentru care nu avem nici un fel de tradiţie. De aceea expresia istorică “România, grânarul Europei” ajunge o glumă sinistră. De la 1 ianuarie practic sunt subvenţionate doar culturile la care România are cotă dată de UE, cupoanele nu mai vin în vecii-vecilor, iar cine pune grâu, porumb, floarea-soarelui sau soia o face pe barba lui. O analiză a situaţiei relevă existenţa unui pariu cu horticultura. Acesta poate fi însă iluzoriu dacă nu se ţine cont de reglementările aplicabile de la 1 ianuarie 2007. Începând de atunci vor mai primi bani doar agricultorii care au în proprietate peste un hectar de teren, ceea ce înseamnă că 50,7 la sută din ţărani nu vor primi subvenţii nici măcar dacă pun culturile agreate de UE. Procentul este înşelător. Dacă aceste terenuri fărâmiţate vor ajunge la exploataţii agricole mari, în arendă, atunci întreaga suprafaţă va beneficia de subvenţie. Uite aşa agricultorii români vor regreta din ce în ce mai mult SAPARD-ul, care la începuturile sale pe tărâmurile româneşti n-a avut o activitate intensă, iar restrângerea perioadei de aplicare a programului i-a cam pus la treabă pe specialiştii din agricultură.
Banii pe SAPARD au venit valuri-valuri
Fondurile nerambursabile acordate României de Uniunea Europeană prin programul SAPARD au fost atrase prin 2570 de proiecte private şi publice, contractate sau în curs de contractare, valoarea acestora depăşind, în aproape patru ani, 815 milioane euro, potrivit datelor furnizate de directorul general al Agenţiei SAPARD, Samoilă Szabo, care a ţinut să menţioneze că “până în acest moment, măsurile private au reuşit să suscite un interes foarte mare, drept dovadă şi numărul mare de proiecte pe care agenţia noastră le are în portofoliu”. În cazul în care ţinem cont de sumele alocate pentru refacerea proiectelor SAPARD distruse de inundaţii anul trecut, peste 160 milioane de euro, valoarea fondurilor europene depăşeşte 1,07 miliarde euro. Cele mai multe fonduri, peste 50 la sută din total, au fost alocate pentru dezvoltarea infrastructurii rurale (pe Măsura 2.1 – una dintre cele şase acreditate), respectiv 477,06 milioane de euro. Pentru modernizarea drumurilor comunale, a sistemelor de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare au fost contractate 607 proiecte şi alte 272 proiecte urmează să fie finanţate pentru refacerea infrastructurii calamitate anul trecut. Valoarea celor 343 proiecte care urmează a fi contractate în cel mai scurt timp, fiind deja declarate eligibile, este de 68,15 milioane de euro. Măsura 1.1. privind industria agroalimentară a atras un număr de 233 proiecte cu valoare de 145,86 milioane de euro, iar pe Măsura 3.1. privind dezvoltarea exploataţiilor agricole au existat 612 investiţii,în valoare totală de 58,55 milioane de euro. Directorul general al Agenţiei SAPARD a precizat că şi prin Măsura 3.4 (diversificarea activităţilor economice) a fost oferită finanţare pentru 489 de proiecte, însumând 28,14 milioane de euro. Pe Măsurile 3.1 şi 3.4 au fost efectuate deja plăţi în valoare de 36,62 milioane de euro, iar pentru Măsura 1.1 de peste 63,52 milioane de euro. Agenţia SAPARD a continuat şi în acest an plăţile pentru proiectele contractate la Măsura 2.1 (infrastructură rurală), ajungându-se, în prezent, la suma de 346,77 milioane de euro plătită consiliilor locale. În cei patru ani de când funcţionează acest program european în România, adică din august 2002 şi până în prezent, agricultura românească s-a îmbogăţit cu peste 2000 de tractoare, combine şi alte echipamente agricole, care deservesc o suprafaţă de peste 156.000 de hectare. De asemenea,au fost achiziţionate prin acest program 51 de instalaţii de irigat (deservind peste 3000 de hectare) şi 11 instalaţii pentru producerea complexă a furajelor pentru animale. Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la aproximativ 296,28 milioane RON. Prin Programul SAPARD au fost achiziţionate, în aceeaşi perioadă, un număr de 240 capete de vaci de lapte, 170 capete porci şi peste 1200 de capete de oi. În cazul plantaţiilor pomicole, au fost finanţate 47,10 ha, iar pentru plantaţii viticole aproximativ 300 de hectare.
La Galaţi, rezultate bune
Conform declaraţiei inginerului Petre Grigore, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi, şi în acest judeţ SAPARD-ul e-n floare. Astfel pe Măsura 1.1 (Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole) au fost recepţionate două proiecte în valoare de 4056,3 mii RON pentru investiţii în domeniul prelucrării cărnii şi a peştelui. Tot pe această măsură este în derulare un proiect în valoare de 2479,7 mii lei noi în domeniul prelucrării legumelor şi fructelor, iar beneficiarul este SC Europros SRL Tecuci. O altă măsură SAPARD destul de importantă este cea care vizează “Investiţiile în exploataţiile agricole” (3.1.). Aici au fost deja accesate 5 proiecte în valoare de 3765,4 mii RON, reprezentând achiziţii de utilaje agricole pentru unităţi din Tuluceşti, Cerţeşti, Negrileşti şi Jorăşti. Şi aici avem proiecte în derulare, de 937,7 mii RON, reprezentând înfiinţarea de ferme de vaci de lapte în comuna Folteşti şi Barcea şi reabilitarea plantaţiei de vie nobilă pe 10 hectare în comuna Iveşti. O a treia măsură importantă pentru integrarea noastră în UE este 3.4. – Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative. La acest capitol au fost recepţionate 3 proiecte în valoare de 154,6 mii RON, folosiţi pentru achiziţii de stupi de albine şi utilaje specifice. Printre beneficiari se numără societăţi din Ungureni, Buceşti şi Ţepu. Pe lângă acestea, serviciile tehnice din cadrul direcţiei judeţene au verificat încă 11 proiecte pentru care nu s-au încheiat contracte de finanţare cu Agenţia SAPARD la primele trei măsuri. De menţionat că aceste credite sunt pe termen lung, de 7 până la 10 ani, cu dobândă mică, negociată de Ministerul Agriculturii cu băncile comerciale, şi vor fi garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural şi de investiţiile realizate conform proiectelor.
Final nu prea roz
Disperarea autorităţilor române nu are margini. Teama este posibilul raport de ţară nefavorabil ce va fi publicat în 16 mai. În luna decembrie 2005, autorităţile au modificat Lgea nr. 1/2004 cu modificări ulterioare în Ordonanţa de Guvern nr. 103/2005, privind înfiinţarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit, transformând-o simplu în Agenţie de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură. Ea este acreditată de guvern, însă certificarea europeană se obţine numai dacă agenţia îşi dezvoltă o structură de personal uriaşă până la 1 ianuarie 2007, capabilă să gestioneze după această dată banii veniţi de la Comunitatea Europeană în sprijinul agricultorului român. Privind retrospectiv şi cu ochi social-democraţi, acţiunea pare mai degrabă o înfiinţare a unei echipe nepregătite profesional, dar pregătită pentru o viitoare campanie electorală pe bani guvernamentali. În perioada 1999-2000 s-a înfiinţat un astfel de sistem, informatizat la nivel naţional, ai cărui membri au lucrat chiar pe un proiect anume. Prin cearta politică de atunci din Convenţia Democrată, cei de la UE au stopat derularea programului de preaderare SAPARD, având drept consecinţă încetinirea simultană a tuturor proceselor de aderare a României la UE. Venirea PDSR-ului la putere a dus la desfiinţarea acestei structuri în care s-au investit atât de mulţi bani şi eforturi umane. Iată cum azi ne chinuim cu eforturi financiare uluitoare să reconstruim ceea ce aveam încă din anul 2000: un sistem integrat de administrare şi control, pregătit pentru a gestiona banii comunitari destinaţi sprijinului agriculturii româneşti. Sperăm ca de data asta lucrurile construite în aşa mare grabă şi pe bani de la buget să aibă eficienţă şi eficacitate.
Proiecte SAPARD trăsnite
Potrivit datelor Agenţiei SAPARD, un tulcean a cerut sprijin financiar pentru realizarea unei ferme de viermi, dar nu de mătase, ci de viermi momeală pentru peşte. “Ferma de viermi poate produce o cantitate suficientă de viermi pentru toţi cei care doresc să pescuiască în Dunăre”, precizează solicitantul. O buzoiancă a cerut finanţarea unui proiect ce viza construirea unui centru de masaj oriental. Iniţiatoarea proiectului a uitat să menţioneze în studiu dacă vor beneficia de acest centru de masaj şi locuitorii din mediul rural, aceasta fiind una dintre condiţiile eliminatorii pentru cei care vor să contracteze un astfel de fond. Astfel, o persoană din Focşani a cerut un Mercedes şi un Porsche Boxer, având chiar pretenţia ca autoturismele să-i fie aduse chiar la poarta casei. Cu toate că agenţia i-a comunicat că Programul SAPARD nu poate finanţa astfel de achiziţii, persoana respectivă a insistat, trimiţând vreo trei astfel de solicitări.
