”România post-criză”, al treilea raport din seria „Reprofesionalizarea României” produs de Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare (IPID) are meritul de a oferi o viziune deschisă spre viitor. Ideea centrală, ca și în volumele anterioare, este: mizați pe profesioniști pentru a vedea dincolo de necazurile momentului, pentru a deschide un nou orizont.
Volumul reprezintă o culegere de studii științifice aplicate care aduc în atenția cititorului teme actuale și de perspectivă referitoare la economie, educație și cercetare, agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, demografie, schimbări climatice și energie, cultură și civilizație. Capitolele au ca autori pe acad. Mircea Maliţa, acad. Cristian Hera, acad. Victor Giurgiu, profesorii universitari Daniel Dăianu, Adrian Curaj, Vasile Gheţău, Ioan Dan Gheorghiu, cu un studiu introductiv semnat de dr. Călin Georgescu. În final sunt formulate sintetic șase priorități naționale pentru viitorul Românie, sugerând adoptarea noului model strategic al dezvoltării durabile.
Criza globală a dezvăluit unele vulnerabilități specifice ale economiei și societății românești, cu efecte poate mai dramatice decât în alte țări. Drama pe care o trăim la nivel național scoate în evidență necesitatea ca, dincolo de soluțiile imediate, de avarie, să ne formăm o imagine coerentă asupra direcției către care ne vom îndrepta, asupra țintelor pe care putem și trebuie să le atingem. Volumul de față încearcă să umple acest gol conceptual și să propună prioritizarea liniilor de dezvoltare pornind de la particularitățile României și potențialul sau real. Concluziile sunt fundamentate știintific de către autori, fiecare dintre aceștia, profesioniști în domeniile lor.
“Cheia succesului rezidă în factorul uman”
Noul volum din ciclul Reprofesionalizarea României a fost lansat, ca și cele precedente, în cel mai înalt for de știință și cultură, la Academia Română pe 25 mai 2010. Cu acest prilej ideile cuprinse în cele 104 de pagini ale cărții au fost dezbătute, analizate, comentate de participanți și supuse judecății publice.
Întâlnirea a fost prezidată de acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române și Preşedinte al Consiliului Director al IPID. În cuvântul de deschidere, Domnia Sa a precizat că rapoartele editate de IPID „cuprind informaţii esenţiale despre un sistem care ar trebui să funcţioneze în România”.
Analistul politic Emil Hurezeanu, moderatorul evenimentului, a trecut în revistă conținutul și impactul celor trei volume lansate începând cu anul 2008. El a argumentat că titlul ultimului dintre acestea poate părea paradoxal dar “în realitate, în ţările unde nu se vorbește degeaba, se discută deja de etapa care urmează”. O viziune post-criză este tocmai ce lipsea în momentul actual României.
Călin Georgescu, directorul executiv IPID și iniţiatorul proiectului ”Reprofesionalizarea României”, a vorbit despre mesajul pozitiv al volumului și orientarea sa către un viitor care să fie construit, de data aceasta, pe principiile sănătoase ale dezvoltării durabile. “Cheia succesului rezidă în factorul uman. O populaţie bine educată și bine informată este și chezășia funcționării instituţiilor democrației.” Vorbitorul a subliniat importanţa unui efort de conciliere naţională, pornind de la ideea că solidaritatea nu se clădește la ordin, iar „atunci când ceri noi sacrificii unei populaţii deja chinuite şi umilite timp de mai multe decenii, trebuie să îi arăţi și o perspectivă.”
“Această criză ne relevă cu brutalitate că suntem într-o fundătură”
În luarea sa de cuvânt, Ștefan Varfalvi, președintele Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR), a vorbit despre deschiderea patronatelor române spre dialog pentru depășirea situaţiei de criză, evidentiind dorinţa de a avea și în guvern parteneri de discuţie la fel de buni ca cei din sindicate.
Președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu a subliniat necesitatea ca România să își construiască propriile repere pentru viitor, deoarece acordul cu FMI rezolvă doar problemele momentului. Liderul sindical a exprimat speranța că mesajele acestei cărţi vor motiva și acțiunea actorilor politici și a lansat un avertisment: ”o populaţie înfometată este un pericol pentru însăși democraţie”.
Mircea Geoană, presedintele Senatului, și-a exprimat parerea că România se află într-o criză structurală profundă care depăşeşte un simplu ciclu economic. “Această criză ne relevă cu brutalitate că suntem într-o fundătură”, a opinat vorbitorul, menţionând că scopul principal al dezbaterii privind viitorul României trebuie să fie redefinirea modelului de dezvoltare.
Ioan Dan Gheorghiu, directorul general al Institutului de Studii și Cercetări Energetice (ISPE), a vorbit despre responsabilitatea industriei energetice privind promovarea unor soluţii tehnologice noi, mai eficiente și mai curate. ”Prin institutul pe care îl conduc rescriem întreaga strategie energetică a României ținând seama de efectele schimbărilor climatice. Politicile în domeniul energiei nu trebuie să fie proiectate pe un ciclu electoral ci să fie trans-partinice și trans-electiorale, de regulă pe un orizont de 10-15 ani.”
”Clasa politică să creeze profesioniștilor spațiul de acţiune”
Dan Puric, actor si regizor, a comparat România de astăzi cu o corabie găurită care se află în furtună. “Trebuie reparată corabia, astupate găurile, pusă busola. Prin reprofesionalizare România trebuie să devină imună la intemperii. Iar clasa politică trebuie să le creeze profesioniștilor spațiul de acţiune.”
În finalul dezbaterilor, Radu Coșarcă, jurnalist și specialist în comunicare, și-a exprimat convingerea că Romania trebuie să reînvețe să-și prețuiască elitele pentru că specialiștii sunt cei care pot scoate România din criză. El a subliniat responsabilitatea mass-media de a aborda subiecte de substanţă pentru a îmbunătăți informarea societății.
Speranța și dorința inițiatorilor proiectului este ca mișcarea pentru ”Reprofesionalizarea României” – susținută de comunitatea științifică, de sindicate și de patronate – să stimuleze dezbaterea publică și să transmită cu perseverență acest mesaj al societății civile către clasa politică.
CASETA 1
Priorități naționale pentru România post-criză
- Însușirea și aplicarea principiilor dezvoltării durabile ca bază conceptuală a planificării strategice și politicilor publice. Trecerea treptată de la modelul de creștere bazat pe consumul excesiv și nerațional de resurse la realizarea unui echilibru dinamic între dezvoltarea economică și menținerea unui mediu natural curat și sănătos în forme ce pot fi înțelese și acceptate de societate.
- Stabilirea unui profil de țară specific și punerea în valoare a avantajelor competitive reale ale României în special prin sprijinirea formării și consolidării capitalului național în forme compatibile cu reglementările europene, întărirea regimului proprietății, încurajarea inițiativei antreprenoriale eco-eficiente în producție și servicii pornind de la nevoile și resursele locale, în mediul urban ca și în cel rural, afirmarea și extinderea unor nișe de excelență.
- Modernizarea structurilor statului cu precădere prin întărirea instituțiilor și procedurilor democratice, instaurarea domniei legii, unice pentru toți, depolitizarea și profesionalizarea funcțiilor executive la toate nivelurile, asigurarea transparenței și responsabilității, garantarea efectivă a drepturilor și libertăților cetățenești.
- Accentuarea importanței capitalului uman pentru dezvoltarea României în secolul XXI prin alocarea prioritară a resurselor, indiferent de constrângerile ce pot interveni în alte sectoare, pentru învățământ și formare profesională, sistemul de sănătate, asistență și incluziune socială, cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, precum și pentru măsuri de redresare demografică.
- Inițierea unor dezbateri naționale – cu participarea factorilor politici, comunității științifice și academice, mediului de afaceri, partenerilor sociali și societății civile – care sa aibă ca rezultat adoptarea de măsuri legislative și politici publice vizând implementarea conceptului de dezvoltare durabilă, identificarea de noi resurse, inclusiv prin parteneriate public-privat, atragerea de investiții și stimularea unor formule asociative pentru crearea de locuri de muncă stabile și bine remunerate și pentru îmbunătățirea calității vieții.
- Promovarea unei politici externe active, coerente și demne în cadrul UE și NATO precum și în relațiile cu alte state, în special cu cele vecine, urmărind interesele bine cumpănite ale României și împlinirea vocației sale de dialog și conciliere pe plan regional și internațional. Întărirea siguranței naționale și a capacității de apărare a țării.
(”România post-criză. Reprofesionalizarea României III”, București, mai 2010 – pag. 103)
CASETA 2
”România post-criză. Reprofesionalizarea României III” – sumar
- Dr. Călin Georgescu, Trezirea la realitate
- Acad. Mircea Malița, Criza și culturile nesustenabile
- Prof. Daniel Dăianu, Întoarcerea la rațiune este necesară
- Prof. Lucian-Liviu Albu, Economia la răscruce? Dar știința economică?
- Prof. Adrian Curaj, Ce fel de Românie vrem?
- Acad. Cristian Hera, Agricultura și dezvoltarea durabilă
- Acad. Victor Giurgiu, De la declin la progres în silvicultură
- Prof. Vasile Ghețău, Cadrul demografic
- Prof. Ioan Dan Gheorghiu, Schimbările climatice conduc la o nouă strategie energetică
- În loc de concluzii. Priorități pentru România post criză
Editor : Amb. Sergiu Celac
Text integral: http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf
Roxana MAZILU
