Romeo Raicu: ” SIE este apreciat de partenerii săi externi ca un serviciu compatibil cu structurile omologe din NATO şi UE, capabil, prin eficienţa sa profesională, să-şi aducă o contribuţie însemnată la securitatea euroatlantică.”
Sunteţi mulţumit de modul în care funcţionează SIE?
Provocările din mediul de securitate internaţional şi noul statut politic al României, de membru NATO şi, în viitorul apropiat, al Uniunii Europene, au impus o redimensionare a priorităţilor Serviciului de Informaţii Externe, având ca bază interesele fundamentale ale României pe plan extern.
Faptul că Serviciul de Informaţii Externe a reuşit să facă faţă cu succes crizei ostaticilor din Irak nu poate decât să sublinieze eficienţa activităţii serviciului şi să atragă după sine aprecieri atât în ţară-, cât şi în exterior.
SIE este apreciat de partenerii săi externi ca un serviciu compatibil cu structurile omologe din NATO şi UE, capabil, prin eficienţa sa profesională, să-şi aducă o contribuţie însemnată la securitatea euroatlantică.
Este nevoie de o modificare a legislaţiei?
Da, cu siguranţă. Ca urmare a asumării de către SIE de noi responsabilităţi şi sarcini în contextul schimbărilor majore pe plan intern şi internaţional, s-au efectuat mai multe analize care s-au concretizat prin declanşarea, în urmă cu trei ani, a unui amplu proces de reformă care a vizat atât recrutarea şi formarea personalului, cât şi structura organizatorică a Serviciului. Apropiata integrare a României în Uniunea Europeană face necesară continuarea reformei, sens în care există deja un pachet legislativ ce conţine proiecte de lege referitoare la statutul viitor al personalului SIE.
Construcţia instituţională a Serviciului vizează, în fapt, operaţionalizarea unui sistem al cărui răspuns la comanda socială să fie caracterizat prin performanţă, capacitate anticipativă, flexibilitate şi compatibilitate euroatlantică.
Nu am nici o îndoială că SIE, care este o instituţie cu un grad înalt de flexibilitate, poate să răspundă cerinţelor pe care procesele de transformare a instituţiei le impun.
Care credeţi că trebuie să fie rolul SIE în cadrul viitoarei structuri a comunităţilor de informaţii?
Rolul SIE derivă foarte clar din Constituţia României, hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului. În acest sens, SIE trebuie să-şi întărească prerogativele referitoare la colectarea informaţiilor din exterior privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor sale.
De fapt, fiecare Serviciu are particularitatea sa în privinţa sarcinilor pe care le are de îndeplinit, eliminarea paralelismelor reprezentând un deziderat major al Comunităţii de Informaţii. În acest context, rezultă cu claritate faptul ca SIE va avea un loc bine definit în cadrul viitoarei Comunităţi de Informaţii, putând să-şi aducă un aport mai substanţial la siguranţa naţională.
Activităţile desfăşurate de SIE au în vedere obţinerea de informaţii necesare fundamentării deciziilor de stat în probleme de importanţă vitală pentru siguranţa naţională a României, situaţiile de criză în diverse regiuni ale globului, sprijinirea în acest context a acţiunilor de politică externă ale României, precum şi alte probleme de interes major stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a căror soluţionare impune coordonarea acţiunilor şi evaluărilor informative.
Preşedintele Băsescu ar accepta o restructurare a SIE ?
Pentru un răspuns obiectiv ar trebui să-l întrebaţi direct acest lucru. Oricum, eu consider că domnul preşedinte, în calitate de şef al Consiliulul Suprem de Apărare a Ţării, ar accepta acele schimbări care sunt justificate de creşterea gradului de profesionalism şi eficienţă a SIE. Nu cred că este indicat să facem schimbări doar de dragul schimbării. Restructurarea este un proces profund care presupune măsuri extrem de bine cântărite pentru un domeniu atât de sensibil cum este cel al activităţii de culegere de informaţii. Pot să vă spun că, până în prezent, SIE a parcurs cu succes toate etapele prevăzute în planul de reformă instituţională, lucru remarcat şi, deopotrivă, apreciat de partenerii săi străini.
De ce este nevoie de o Comunitate de Informaţii?
Iată-ne din nou la subiectul cel mai amplu dezbătut în ultima perioadă. Înfiinţarea Comunităţii de Informaţii se impune ca urmare a necesităţii unui produs superior al human intelligence, ce poate apărea numai în condiţiile renunţării la suprapunerile informaţionale, la eliminarea paraziţilor informaţionali apăruţi pe traseul informaţie primară-utilizator final şi, nu în ultimul rând, ca urmare a accentului pe care serviciile de informaţii din Occident au început să-l pună pe dezvoltarea, diversificarea şi consolidarea calităţilor componentei umane.
În accepţiunea statelor euroatlantice, noţiunea de ,,comunitate informativă” defineşte ansamblul structurilor ministeriale, agenţiilor şi organizaţiilor cărora le revine responsabilitatea pentru culegerea, analiza şi transmiterea informaţiilor interne (de securitate) şi externe.
Constituirea Comunităţii de Informaţii a României se impune, în principal, din următoarele raţiuni:
– necesitatea planificării şi coordonării unitare a activităţii structurilor de informaţii şi a realizării unor documente de informare de anvergură strategică destinate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi celorlalţi factori de decizie în stat;
– asigurarea unui feed-back funcţional şi eficient între autorităţile şi instituţiile statului şi componentele Comunităţii de Informaţii, în vederea apărării securităţii naţionale, inclusiv prin stabilirea priorităţilor în activitatea de informaţii;
– sporirea rolului informaţiilor de securitate în fundamentarea procesului decizional, îndeosebi la nivel strategic;
– perfecţionarea cadrului de cooperare între membrii Comunităţii de Informaţii şi, respectiv, între aceştia şi autorităţile şi instituţiile statului;
– necesitatea clarificării evaluărilor disjuncte sau divergente ale serviciilor de informaţii, pentru o temeinică fundamentare a procesului decizional;
– eliminarea redundanţelor, paralelismelor, suprapunerilor contraproductive, precum şi a disipării resurselor alocate.
Într-un astfel de context, Comunitatea de Informaţii ar prelua produsul intelligence de la toate serviciile naţionale de informaţii şi ar pune la dispoziţia beneficiarului un produs finit mult mai valoros. În felul acesta, ar fi asigurată nu numai colaborarea dintre serviciile naţionale de informaţii, dar şi interoperabilitatea acestora, cu efect sporit în planul cooperării cu structurile similare din NATO şi Uniunea Europeană. Recent, chiar preşedintele Traian Băsescu a afirmat că volumul de informaţii care-i parvin de la toate serviciile de informaţii este unul impresionant, astfel încât există riscul imposibilităţii unei evaluări pertinente într-un timp relativ scurt, ceea ce impune realizarea unei noi formule de informare, mult mai sintetică, care să-şi regăsească, cât mai rapid, utilitatea în procesul decizional.
Care este viitorul SIE din perspectiva integrării în UE?
În mod firesc, din momentul în care România va fi membră a Uniunii Europene, va avea pe lângă drepturile prevăzute de acest statut şi obligaţii corespunzătoare, în calitate de ţară membră. Rolul SIE trebuie văzut deci într-o accepţiune mai largă, a rolului pe care România îl va juca în această comunitate, a unui set de valori comune pe care trebuie să ni le însuşim, dar să le şi apărăm, dacă va fi cazul.
Existenţa în apropierea graniţelor româneşti a unor stări conflictuale latente ce se pot reaprinde, degenerând în confruntări deschise, transformă spaţiul adiacent României într-o zonă complexă care oferă condiţii favorabile dezvoltării unor nuclee extremist-teroriste şi ale crimei organizate transfrontaliere. Uniunea Europeană, care de la 1 ianuarie 2007 va deveni graniţa de vest a regiunii Mării Negre Extinse, se va confrunta, la rândul ei, cu provocările generate de factorii de risc specifici acesteia, subsumate ameninţărilor diverse cu care se confruntă întreaga comunitate internaţională.
În acest context, monitorizarea atentă a factorilor ce pot perturba climatul de securitate din regiunea Mării Negre Extinse constituie o prioritate a activităţii SIE. Proiectele de viitor vizează multiplicarea eforturilor de susţinere a demersurilor internaţionale de combatere a terorismului şi crimei organizate, consolidarea stabilităţii şi diminuarea riscurilor în Europa de Sud-Est şi contracararea eficientă a fenomenelor cu caracter transnaţional, acţiuni ce presupun un amplu şi complex proces de cooperare între serviciile de informaţii şi de securitate. De altfel, SIE a demonstrat că este gata să pună la dispoziţia aliaţilor săi şi a viitorilor parteneri comunitari experienţa sa în materie de stabilitate zonală, îmbogăţită de o relevantă tradiţie instituţională a cooperării regionale.
Interviu realizat de Victor MAIER
Publicat în : Interviu de la numărul 29
