Vladimir Putin a fost ales, asa cum era de asteptat, presedinte al Rusiei pentru un nou mandat si, fara îndoiala, nu ultimul. Pe acest fond, analistii, dar si CIA considera ca vom asista la o ofensiva ruseasca. Putin, dealtfel, nu ascunde dorinta sa pentru modernizarea Armatei si a faptului ca Rusia trebuiesa aiba arme “pe care nu le au altii”, referindu-se în mod concret la rachete care pot lovi “orice punct de pe glob”.
Cu doar trei saptamâni înaintea alegerilor prezidentiale, liderul de la Kremlin a hotarât sa-l debarce pe primul ministru. Dincolo de alungarea ultimului reprezentant al clanului Eltin sau de orice alta speculatie, gestul lui Putin confirma ca acesta este stapânul absolut al Rusiei si, de fapt, se poate spune ca cel de-al doilea mandat prezidential al lui Vladimir Putin a început pe data de 24 februarie, în loc de 14 martie, când erau programate alegerile prezidentiale. A urmat apoi “reorganizarea” guvernului. Importanta pentru analisti. “Cu noul ministru, Serghei Lavrov, politica rusa externa va cunoaste transformari, în sensul ca politica externa a Moscovei va fi gândita, într-un mod si mai evident decât altadata, în cadrul unor cu totul alte structuri”, spune un analist rus. Apropoul este evident si se refera la agentii rusi trimisi în Qatar, sub acoperire diplomatica, pentru a ucide un lider cecen.
Tinta Kasianov
Pe aceasta tema, cotidianul “Gazeta.ru” noteaza: “Nu exista alegeri, ci doar o procedura sterila, cu maruntaiele scoase în afara, iar vidul creat trebuie sa fie umplut, de urgenta, cu vata si câlti (…) De exemplu, printr-o intriga a formarii noului cabinet, transformata din procedura constitutionala post-electorala în miscare pre-electorala eficienta. În acest sens, este caracteristic faptul ca decizia lui Putin a fost data publicitatii în momentul în care asupra finalei cursei prezidentiale s-a abatut amenintarea retragerii demonstrative a unei serii de candidati. Totusi, principalul scop al miscarii lui Putin este altul. Membrii cabinetului demis saluta în cor aceasta decizie a presedintelui. Ei sunt convinsi cu totii ca, pentru ca alegatorul sa afle intentiile presedintelui, a fost absolut necesar ca ei sa fie demisi în bloc. Aceasta “agitatie colectiva” poate fi înteleasa, având în vedere ca, în realitate, pe data de 24 februarie a fost demisa doar o singura persoana – premierul Mihail Kasianov. Acum se stie cu precizie ca el nu va fi detinatorul celui de-al doilea mandat prezidential. De altfel, conform Constitutiei ruse, presedintele nu ar fi avut un alt mijloc de a-l demite pe premier”.
De altfel, lucrurileerau clare mai de demult,asa cum aminteste si ziarul moscovit. Mihail Kasianov s-a opus în mod deschis structurilor puterii si lui Putin însusi, în special în cazul Iukos si, adaugam noi, si prin prietenia cu un alt adversar al lui Putin, Boris Berezovski. Putin nu a explicat în nici un fel demiterea Executivului.
Demiterea premierului nu poatefi justificata economic, de vreme ce, sub conducerea lui Kasianov, Rusia s-a bucurat de o nesperata crestere de sase procente a produsului intern brut si previziunile indica o crestere substantiala pentru viitorii ani, iar unii analisti sustin ca, în câteva decenii, Rusia ar putea deveni o putere importanta în lume, din acest punct de vedere. Anna Politkovskaia, ziarista la cotidianul rusesc “Novaia Gazeta” spune în Elvetia, unde s-a aflat în timpul alegerilor, ca “în ultimii patru ani, regimul s-a transformat treptat. Astazi, un singur om controleaza toate pârghiile puterii. Posturile de televiziune independente au fost reduse la tacere. Partidele politice au fost marginalizate. Pâna si guvernul nu mai joaca decât un rol secundar. Parlamentul functioneaza ca o camera de înregistrare a deciziilor noului nostru “tar”. Vladimir Putin, sustinut de administratia prezidentiala si de diversele servicii de securitate, conduce statul. Am revenit la un regim neosovietic – cu singura deosebire ca a fost introdusa proprietatea privata. Cei care profita, însa, cu adevarat, sunt cei aflati în slujba puterii. Referindu-se la libertatea presei, Ana spune: “pregatim fiecare numar de parca ar fi cel din urma. Ştim ca el poate fi interzis în orice moment. Redactorul-sef a primit atâtea amenintari cu moartea – nu numai la adresa lui, ci si la cea a familiei sale -, încât ne-a spus: “Daca, într-o zi, nu ma veti mai vedea la serviciu, aceasta va însemna ca am preferat siguranta copiilor mei existentei ziarului”. Pentru a spune lucrurile simplu, asistam la cântecul de lebadaal libertatii de expresie în Rusia.
Criticile Washingtonului
“Suntem îngrijorati de modul în care s-au desfasurat actualele alegeri”, a declarat secretarul de stat al SUA, Colin Powell. Şeful diplomatiei americane a precizat ca ceea ce l-a impresionat în mod negativ a fost, în special, accesul inechitabil al candidatilor la mass-media rusa. “Cetatenii rusi ar trebui sa înteleaga ca, pentru a avea o astfel de democratie care sa fie recunoscuta de catre întreaga comunitate internationala, este necesar ca toti candidatii sa aiba acelasi acces la mijloacele de informare în masa ca si presedintele tarii”, considera Powell. Vladimir Putin a replicat prompt: “Cred ca nimeni nu are dreptul sa considere ca, daca îi critica pe altii, atunci înseamna ca ei nu mai au pentru ce sa fie criticati. Noi în Rusia avem o zicala – unii oameni ‘vad paiul din ochiul altuia, dar nu si bârna din ochiul lor’. În multe tari în care exista asa-zisa ‘democratie dezvoltata’ sunt tot atât de multe probleme legate de aceasta democratie, inclusiv în ceea ce priveste procedurile electorale, iar noi am urmarit acum aproape patru ani de zile cum sistemul electoral al SUA a început sa scârtâie”.
CIA crede ca rusii vor deveni mai “îndrazneti”
CIA a avertizat în legatura cu atitudinea “mai îndrazneata” pe care Rusia o va afirma dupa realegerea lui Vladimir Putin. Raportul indica o înasprire a pozitiei fata de republica separatista Cecenia si o mai robusta abordare fata de state vecine, precum Ucraina sau Georgia, în masura în care companiile rusesti au mize tot mai mari în sectoarele energetice ale acestor doua state din fostul bloc sovietic. “Realegerea lui Vladimir Putin pentru înca patru ani reprezinta punctul culminant al unui proces care a condus, treptat, la recentralizarea puterii de la Kremlin, inclusiv la controlul institutiilor mass-media rusesti”, se arata în raport. Acest lucru ar putea încuraja tendintele de îngradire a societatii civile si de interferenta a statului în marile afaceri din sectorul privat. Un alt raport realizat de CIA spune ca Rusia, în timpul lui Putin, “va încerca sa recâstige statutul de mare putere”, partial prin sporirea activitatii militare si a cheltuielilor alocate apararii. Documentul arata ca numarul exercitiilor militare la care au participat fortele ruse în 2003 este dublu, comparativ cu cel înregistrat în anul 2002. Directorul CIA, George Tenet, a declarat,referindu-se la relatiile bilaterale ruso-americane ca “anul care vine presupune provocari serioase”. “De pilda, Rusia ramâne partizana SUA în ceea ce priveste desfasurarile de forte în Asia Centrala, mai precis în Afganistan, dar în acelasi timp este nelinistita de prezenta SUA în imediata apropiere a frontierelor sale”, a declarat George Tenet. “Rusia se foloseste de atuurile economice pe care le detine, dar si de cultura si istoria pe care le împartaseste cu aceste state, pentru a-si recladi influenta pierduta asupra întregii regiuni”, se mai spune în documentul american.
“Tragedia nationala” a destramarii U.R.S.S
Joi, 12 februarie, presedintele Rusiei, Vladimir Putin a deschis oficial campania electorala si a si închis-o în acelasi timp. Discursul sau de 30 de minute, rostit la televiziune, a fost transmis în întreaga tara. În acelasi timp, Putin a refuzat sa participe la un duel televizat alaturi de cei sase contracandidati la presedintia Rusiei, emisiune transmisa în aceeasi zi.
Stilul Kremlinului este acelasi cacel din perioada glasnostului si, de fapt, de mult înainte. O democratie de fatada. Putin s-a pronuntatoficial pentru respectarea libertatii presei în Rusia. În realitate, însa, Kremlinul a cerut realizatorilor de programe de la radio si televiziune sa nu transmita interviuri cu anumiti politicieni rusi ostili clanului de la Kremlin.
În discursul sau, Vladimir Putin a deplâns destramarea fostei Uniuni sovietice, vorbind de o adevarata “tragedie nationala”. Asa cum noteaza presa occidentala “cei care regreta fosta Uniune Sovietica nu pot fi decât vechii comunisti care nu pot accepta prabusirea imperiului rosu”. Şi acesta este, de fapt, si adevarul. Putin si “silovki” din jurul sau (cei proveniti din foste structuri ale Armatei, Militiei si serviciilor secrete) nu pot uita regimul care i-a propulsat la Putere. Şi mai ales, se vede în modul lor de actiune. În pofida promisiunilor repetate, Rusia nu intentioneaza totusi sa-si retraga trupele din Republica Moldova sau Georgia, iar concernele rusesti devin o anexa a Puterii politice, prin cumpararea si controlarea unor concerne energetice din Belarus, Armenia sau Ucraina si, de curând, si în Estul Europei si Balcani, pe lista fiind si România si Bulgaria. Motivele pentru care întreprinderile rusesti se angajeaza în statele CSI sunt, de cele mai multe ori, de natura politica si mai putin economica, stiut fiind ca unele din fostele republici ex-sovietice cocheteaza cu idea gasirii unei aliante cu lumea occidentala.
Demiterea guvernului rus indica faptul ca Vladimir Putin nu vrea democratie în tara pe care o conduce. Dupa ce si-a subordonat presa, Parlamentul si tot ce misca în Rusia, noul Tar pregateste modificarea Constitutiei, pentru a putea primi si alte mandate de sef al statului. Începe, deci, oficial, dictatura Putin. Cât va dura ?
Noul premier, tot din KGB
La Moscova, schimbarea lui Kasianov nu a adus multe lacrimi. Acolo se stie ca Putin este stapânul absolut. În aceasta situatie, nici nu mai conteaza câtusi de putin cine va fi numit premier, spune analistul Novoprudski, care adauga ca principalele decizii economice, din orice tara în care, în afara de Constitutie, mai exista si un premier, trebuie sa fie luate de guvern; or, în Rusia aceste decizii sunt de mult luate de Administratia prezidentiala, inclusiv numirea unui sef al guvernului care provine din acelasi KGB, ca majoritatea celor aflati la Putere la Moscova..
Cotidianul german “Die Welt” spune caRusia lui Putin le pare unora un regim neo-autoritar, bazat pe un capitalism dirijat de stat si legat în mod strâns de aparatul functionaresc de conducere, în îmbinare cu o societate civila înca nedezvoltata. Mai mult decât atât, “pentru elita rusa Ťpolitica realať a secolului al XXI-lea consta în contopirea geopoliticii si geoeconomiei, completate si întarite de forta militara (…) Putin vede în relatiile din ce în ce mai strânse cu Occidentul nu o necesitate ideologica, ci o sursa care poate fi exploatata în scopul modernizarii economice a Rusiei”.
Rusia vrea sa ramâna o putere nucleara
De mai multi ani, la Kremlin si nu numai, se aud voci care spun raspicat ca Moscova a facut destul concesii Americii si este momentul pentru a arata lumii ca mai este o putere mondiala.
De când Vladimir Putin, fostul kaghebist, a preluat Puterea printr-o lovitura de palat de la batrânul, alcoolicul si bolnavul Boris Eltîn, lucrurile au mers în aceasta directie. Fostul KGB a renascut, gratie lui Putin, care i-a reactivat pe fostii sai colegi. Concomitent, dupa ce Kremlinul a acceptat de voie sau de nevoie extinderea NATO, tonul începe sa fie ridicat la Moscova. Noul plan al Washingtonului de reasezare a bazelor sale militare si anuntata prezenta în unele republici ex-sovietice, înfurie Kremlinul. De aceea poate, Moscova crede ca a venit momentul sa transmita unele mesaje.
Vladimir Putin, comandantul suprem al fortelor armate ruse, în tinuta de camuflaj si însotit de ministrul Apararii, Serghei Ivanov, a participat la lansarea, reusita, a unui satelit militar Cosmos, cu ajutorul lansatorului Molnia-M. În ajun, el a asistat la exercitiile strategice din Marea Barents, la bordul unui submarin nuclear. Nu a fost numai un prilej cu care Putin a indicat ca armata rusa ramâne o chestiune vitala pentru Moscova, ci mai mult decât atât.
Arme inteligente
Presedintele Vladimir Putin a promis, cu ocazia acestor aparitii publice, ca va dota Rusia cu armamente strategice de ultima generatie, pentru a mentine statutul ei de putere nucleara, în conditiile în care mai multe tiruri experimentale cu rachete balistice au esuat cu prilejul unor exercitii militare care s-au încheiat în aceeasi zi. “Rusia are nevoie de un progres rapid pentru a avea în dotare armele si echipamentele de noua generatie”, a spus fara echivoc presedintele rus, Vladimir Putin. “În cursul experientelor efectuate cu prilejul acestor exercitii militare, a experientelor care s-au încheiat în mod pozitiv, am dobândit definitiv convingerea si confirmarea ca echipamente cu totul noi vor fi livrate într-un viitor apropiat fortelor strategice ruse”, a spus el. Aceste armamente, “capabile sa loveasca tinte la scara intercontinentala, la o viteza supersonica si cu o mare precizie, si pe care nici o tara din lume nu le poseda la ora actuala, urmeaza sa permita garantarea, pe termen lung, a securitatii strategice a Rusiei”, a sustinut presedintele rus.
Totusi, exercitiile la care a participat Putin au scos la iveala probleme. O racheta balistica lansata în cadrul manevrelor de la bordul unui submarin rus în Marea Barents s-a autodistrus, dupa ce si-a deviat traiectoria, a anuntat serviciul de presa al flotei ruse. În ajun, lansarea a cel putin o racheta balistica, tot de la bordul unui submarin în submersie, a esuat, potrivit unor surse de la comandamentul flotei, citate sub acoperirea anonimatului, de mai multe ziare ruse. În ciuda declaratiilor belicoase si a realitatii de pe teren, sepoate spune ca visurile lui Putin nu sunt acoperite de realitate, însa aparentele pot însela, deoarece Moscova a dovedit, de-a lungul anilor ca, din punct de vedere militar, este o supraputere. În momentul de fata, ramâne de vazut cum va folosi Rusia lui Putin un astfel de statut si daca armele anuntate cu surle si trâmbite de noul Tar vor exista în realitate. Şi mai ales, în ce masura acestea vor juca un rol în refacerea Uniunii Sovietice visata de Putin.
Sistem rusesc de aparare antiracheta ?
Planurile lui Putin nu se opresc însa aici. Presedintele rus nu a exclus, dealtfel, posibilitatea ca tara sa sa dezvolte, în final, un sistem de aparare antiracheta, precizând faptul ca Rusia urmeaza sa coopereze cu Statele Unite în acest domeniu. “La un anumit stadiu nu excludem faptul de a trece la punerea în practica a unor asemenea sisteme de aparare”, a precizat el, adaugând fara echivoc ca “Rusia ramâne una din cele mai importante puteri nucleare. Acest lucru poate sa placa sau nu, dar va trebui ca toti sa tina seama de acest fapt”.
Program de modernizare al armamentului pâna în 2030
Rusia ar urma sa conserve aproximativ 80 de bombardiere cu raza lunga de actiune, capabile sa lanseze focoase nucleare, pe care ar urma sa le modernizeze pentru a fi capabile, de asemenea, sa lanseze rachete de croaziera aer-sol cu încarcatura exploziva clasica. Acest fapt indica ca Rusia se bazeaza pe o asa numita “triada” nucleara: bombardiere, rachete depozitate în silozuri si pe submarine lansatoare de rachete. Ea se deosebeste de Franta sau de Marea Britanie, care au eliminat rachetele terestre din arsenalul lor. Acestea sunt principalele puncte ale unui document recent al Ministerului rus al Apararii, consacrat dezvoltarii si modernizarii, pâna în 2030, a fortelor armate ale Federatiei. Bombardierele intercontinentale vizate sunt aparate TU-95M, botezate “Bear” de catre NATO, si avioane TU-160, denumite “Blackjack”.
Primul aparat este un cvadriturbopropulsor, care dateaza din anii 1950 si va avea nevoie sa fie renovat. Cel de-al doilea este un cvadrireactor mai modern. Potrivit estimarilor din sursa britanica, aceasta flota de 80 de bombardiere poate transporta aproximativ 500 de încarcaturi nucleare. Rusia mai lucreaza la proiectarea unor rachete de croaziera – familia KH-101 si 102 – pentru bombardierele sale. Aceste rachete ar putea fi dotate alternativ cu focoase nucleare sau cu încarcaturi explozive clasice. Va fi cazul îndeosebi pentru aparatul TU-160, transformabil în platforma pentru lansarea unor rachete de “teatru”, destinate unor lovituri la distanta de securitate, pentru echipaj, si de mare precizie la impactul cu solul. Documentul rus mentioneaza, de asemenea, vointa Moscovei de a înlocui rachetele sale SS-19 vechi, în silozuri, cu rachete UR-100N, fiecare având sase focoase nucleare cu traiectorie independenta, menite sa degajeze fiecare o putere de 30 de ori cea a bombei de la Hiroshima numai în prima faza, urmând apoi modernizarea lor.
Ton mai dur
Se poate observa o înasprire în discursul autoritatilor de la Moscova. Cu prilejul celei de-a 40-a Conferinte internationale pe tema politicilor de securitate de la München, ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, a anuntat ca Rusia ar putea alege sa se retraga din Tratatul european privind fortele conventionale (CFE), apreciind ca pactul este o “mostenire depasita a Razboiului Rece”. Motivul invocat imita de fapt pretentia SUA ca Tratatul privind limitarea sistemelor de aparare anti-racheta (ABM) este depasit de realitatile contemporane si, prin urmare, nu mai poate fi în totalitate valabil. În discursul rostit la München, oficialul rus s-a plâns în fata liderilor occidentali ca nevoile de securitate ale Rusiei sunt ignorate. “NATO ar trebui – concret si nu doar verbal – sa tina cont de preocuparile Rusiei”, a spus el. Amenintarea Rusiei ca s-ar putea retrage din CFE a venit pe fondul planurilor SUA de a-si redesfasura trupele de pe continentul european, invocând ca principal motiv al schimbarii actualul razboi dus împotriva terorismului.
Batalia pe tarile baltice
Rusia considera ca statele baltice continua sa se afle în sfera sa de influenta, desi aceste tari vor adera foarte curând la NATO si Uniunea Europeana. Actualele crize politice din Lituania si Letonia, precum si autoritatea Moscovei asupra sectorului energetic din tarile baltice demonstreaza, conform analistilor, ca Rusia nu intentioneaza sa renunte la fostii sai sateliti, unde traiesc importante minoritati rusofone, reprezentând circa o treime din populatia Estoniei si Letoniei si 10 % din populatia Lituaniei.
Republicile baltice si-au recapatat independenta fata de Moscova în 1991, facând parte din grupul de sapte tari foste comuniste, care vor deveni membre NATO la 2 aprilie. De asemenea, aceste tari vor adera, la 1 mai, la Uniunea Europeana, alaturi de alte sapte state.
“Este evident ca Rusia încearca în continuare, atunci când are posibilitatea, sa controleze situatia din regiune si nu face acest lucru doar prin declaratii”, a explicat directorului Institutului pentru relatii internationale de la Vilnius, Raimundas Lopata.
Expulzarea, de catre Lituania, a trei diplomati rusi acuzati de spionaj, situatie catalogata de Moscova drept “act neamical”, evocând existenta unor “forte antiruse”, este de natura sa sustina comentariile analistului.
Potrivit autoritatilor de la Vilnius, activitatea agentilor rusi constituie o “amenintare” la adresa securitatii Lituaniei, a Uniunii Europene si a Aliantei Nord-Atlantice, în momentul unui scandal politic în care este implicat presedintele Rolandas Paksas, împotriva caruia a fost declansata procedura de demitere. Paksas este acuzat ca ar fi încalcat Constitutia. Scandalul se refera la legaturile dintre presedinte si un om de afaceri rus, Jurijus Borisovas, principalul finantator al campaniei electorale a lui Paksas, ales în ianuarie 2003. “Discreditarea unui lider reprezinta o victorie politica suficient de importanta”, a subliniat Lopata.
În Letonia, unde coalitia guvernamentala este, de asemenea, afectata de un scandal de coruptie, influenta rusa este vizibila în manifestatiile de protest fata de o reforma care prevede utilizarea limbii letone în scolile rusofone.
“Rusia post-sovietica continua sa considere ca tarile baltice reprezinta o zona importanta de interes, având în vedere prezenta minoritatilor rusofone”, a declarat politologul rus Timofei Bordacev. “Influenta Rusiei asupra sectorului energetic al Lituaniei este foarte puternica, iar acest lucru provoaca o anumita îngrijorare, în special atât timp cât situatia politica este instabila”,spune în replica un ziarist lituanian.
Rafinaria lituaniana din Mazeikiu Nafta si centrala electrica din Kaunas sunt controlate de firme ruse, în timp ce compania Gazprom a preluat recent 34 la suta din societatea nationala de distributie a gazului, Lietuvos Dujos.
De asemenea, influenta Moscovei este exercitata asupra porturilor baltice, în special Ventspils, principalul port al Letoniei, afectat de un embargo rus asupra petrolului.
“Rusii au investit în toata Europa de Est si probabil nici macar ei nu au realizat initial ca aceste investitii ar putea deveni utile ca arma politica”, a apreciat Valatka.
