Parlamentul sârb a ales un nou guvern, care îl are în frunte pe fostul presedinte, Vojislav Kostunica. Guvernul este format din Partidul Democratic din Serbia, partidul liberal G17 Plus si coalitia Miscarea Sârba de Reînnoire si Noua Serbie si este sprijinit de Partidul Socialist, fapt care a provocat numeroase reprosuri internationale si care pune sub semnul întrebarii o colaborare, în viitorul apropiat, între cabinetul de la Belgrad si Occident. Cabinetul lui Kostunica are un vicepremier, liderul G17 Plus Miroljub Labus si 17 ministri. Proaspatul premier a declarat ca guvernul sau se va ocupa, în principal, de economie, coruptie, institutii, suprematia legii, statutul sârbilor kosovari, relatiile sârbo-muntenegrene din cadrul uniunii statale si integrarea europeana. Însa, spun observatorii scenei politice de la Belgrad,absenta cea mai semnificativa de pe lista de prioritati a lui Kostunita este cooperarea cu tribunalul pentru crime de razboi. Acest lucru va avea drept consecinte, în afara de racirea relatiilor cu Occidentul, si oprirea investitiilor straine în Serbia, fapt care va afecta serios relansarea economica promisa de Kostunica si care, pe termen scurt si mediu, va afecta nivelul de trai al populatiei – si asa într-o criza profunda, dupa anii de razboi care au afectat fosta Republica Federativa a Iugoslaviei.
Parlamentul sârb a ales un nou guvern, care îl are în frunte pe fostul presedinte, Vojislav Kostunica. Guvernul este format din Partidul Democratic din Serbia, partidul liberal G17 Plus si coalitia Miscarea Sârba de Reînnoire si Noua Serbie si este sprijinit de Partidul Socialist, fapt care a provocat numeroase reprosuri internationale si care pune sub semnul întrebarii o colaborare, în viitorul apropiat, între cabinetul de la Belgrad si Occident. Cabinetul lui Kostunica are un vicepremier, liderul G17 Plus Miroljub Labus si 17 ministri. Proaspatul premier a declarat ca guvernul sau se va ocupa, în principal, de economie, coruptie, institutii, suprematia legii, statutul sârbilor kosovari, relatiile sârbo-muntenegrene din cadrul uniunii statale si integrarea europeana. Însa, spun observatorii scenei politice de la Belgrad,absenta cea mai semnificativa de pe lista de prioritati a lui Kostunita este cooperarea cu tribunalul pentru crime de razboi. Acest lucru va avea drept consecinte, în afara de racirea relatiilor cu Occidentul, si oprirea investitiilor straine în Serbia, fapt care va afecta serios relansarea economica promisa de Kostunica si care, pe termen scurt si mediu, va afecta nivelul de trai al populatiei – si asa într-o criza profunda, dupa anii de razboi care au afectat fosta Republica Federativa a Iugoslaviei.
Partidul lui Milosevici face jocurile
Partidul Radical Sârb condus de VojislavSeselj si-a adjudecat 81 de locuri, din cele 250 câte numara parlamentul, la alegerile de la sfârsitul anului trecut. Împreuna cu cei 22 de alesi ai Partidului Socialist din Serbia, condus de Milosevici, reprezinta o forta care trebuie sa fie luata în seama în Parlamentul de la Belgrad. La rândul lor, democratii controleaza 124 locuri, ceace înseamna ca nu au majoritatea.
“The Economist” concluzioneaza ca “rezultatul alegerilor a aratat ca electoratul este împartit practic în doua: circa 2,1 milioane de alegatori au votat partide mai mult sau mai putin pro-occidentale, în timp ce aproape 1,4 milioane au sprijinit fie Partidul Radical Sârb (SRS, ultranationalist, condus de Vojislav Seselj), fie Partidul Socialist al lui Slobodan Milosevic, fostul presedinte al Serbiei. Ultranationalistii lui Seselj vor constitui majoritatea larga în Parlamentul de la Belgrad, detinând 81 de locuri, dar chiar si asa,nu au nici o sansa sa formeze un guvern majoritar, ci va fi nevoie de o coalitie”.
Analistul Aleksa Djilas a apreciat ca Serbia “este o tara- învinsa, în care zelul ideologic s-a epuizat”. Având perspectiva unei coalitii instabile, majoritatea analistilor politici cred ca, într-un an, Serbia va participa din nou la alegeri anticipate si ca multi alegatori dezamagiti vor refuza sa îsi mai exercite dreptul de vot, ceea ce va duce la cresterea adeptilor ultranationalistilor, iar la un moment dat Partidul Radical va putea forma un guvern majoritar.
Parlamentarii sârbi l-au ales pe candidatul Partidului Democrat din Serbia, Dragan Marsicanin, în functia de presedinte al parlamentului. Alegerea lui Marsicanin a esuat în doua rânduri, când Partidul Democrat s-a abtinut de la vot. Sprijinul acordat de partidul socialist al lui Slobodan Milosevici a pus capat impasului.
Ambasada Statelor Unite la Belgrad a emis o declaratie privitoare la evenimentele politice. “Suntem îngrijorati ca un nou guvern sprijinit de Partidul Socialist va fi instabil si incapabil sa conduca eficient Serbia în directia buna”, se afirma în declaratia data publicitatii înainte de formarea guvernului Kostunita. Aceasta a avertizat ca reformele trebuie accelerate si ca relatiile vor depinde de deciziile noului guvern. La rândul sau, Francis O’Donnell, seful biroului ONU din Belgrad, a declarat ca instabilitatea politica stirbeste credibilitatea internationala a Serbiei si afecteaza relatiile cu ONU si comunitatea internationala în general. El a remarcat faptul ca o agentie ONU si-a suspendat deja operatiunile din republica din cauza ca guvernul a fost incapabil sa semneze un acord. “Daca aceasta stagnare continua, întregul plan al sistemului ONU de furnizare a asistentei pentru dezvoltare din urmatorii cinci ani va fi afectat”, a afirmat O’Donnell. El a avertizat blocul reformist sa nu formeze o alianta cu Partidul Socialist al lui Slobodan Milosevic, fapt care nu l-a impresionat însa deloc pe Kostunica.
100 de milioane de dolari, pretul platit de Kostunica
Purtatorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Richard Boucher, a declarat ca autoritatile de la Washington sunt pregatite sa colaboreze cu noul guvern de la Belgrad, dar a adaugat ca sprijinul SUA depinde de progresul reformelor, suprematia legii si cooperarea cu tribunalul pentru crime de razboi. El a confirmat ca secretarul de Stat Colin Powell i-a telefonat lui Kostunica pentru a-i spune ca mentinerea ajutorului din partea administratiei de la Washington va depinde de certificarea anuala, în fata Congresului, a cooperarii Belgradului cu tribunalul pentru crime de razboi.
Congresul american a pregatit, ca ajutor economic pentru Serbia, suma de 100 de milioane de dolari. Belgradul însa renunta de bunavoie la aceasta suma importanta, deoarece Congresul si Senatul de la Washington conditioneaza acordarea ajutorului de colaborarea Belgradului cu Tribunalul penal international de la Haga pentru judecarea crimelor de razboi din fosta Iugoslavie. Mai mult, Congresul american cere imperios sprijinul guvernului sârb pentru extradarea generalului Ratko Mladic.
Însa cooperarea dorita de Occident a noului guvern sârb cu Tribunalul International nu pare a fi pe placul cabinetului de la Belgrad. Sa ne reamintim ca Vojislav Kostunica, când era presedinte, a vrut sa împiedice, în urma cu trei ani, predarea lui Slobodan Milosevic Tribunalului penal international. Pentru a-si lamuri si mai clar pozitia, Kostunica a declarat ca nimic nu-i este mai strain decât intentia de a coopera cu Tribunalul de la Haga.
Acuzatii de coruptie la adresa noilor ministri
Trei membri ai cabinetului Primului Ministru sârb Vojislav Kostunica au fost criticati, la doar câteva zile de la primirea portofoliilor, relateaza “Balkan Times”. Ministrul Justitiei, Zoran Stojkovic este un fost judecator comunist, care a condamnat dizidenti la ordinele fostului presedinte iugoslav, Iosip Broz Tito, iar ministrul de interne, Dragan Jocic a fost condamnat, în 1981, pentru jefuirea unei tutungerii. Noul secretar al comisiei legislative a guvernului, Zoran Balinovac, s-a aflat printre cei care au elaborat legea anti-terorism din 2000 a fostului presedinte sârb Slobodan Milosevic, lege îndreptata împotriva oponentilor politici ai dictatorului, mai noteaza sursa citata.
Stabilitatea Serbiei si a Balcanilor
Marti, 9 martie, a început la Belgrad procesul a sase sârbi, acuzati de a fi participat la faimosul masacru de la Vukovar, din 1991, soldat cu moartea a 192 de prizonieri. Unii oficiali sârbi vad în aceasta actiune o dovada a intentiei autoritatilor sârbe de a judeca crimele de razboi în tara, fapt ce confirma înca o data pozitia lui Kostunica.
Comentatorii politici cred ca, înainte ca Occidentul sa izoleze Serbia, sa tina cont si de faptul ca stabilitatea Serbiei contribuie decisiv si la cea a regiunii Balcanilor. Dar, în mod evident, au de-a face si cu refuzul lui Kostunica de a negocia colaborarea cu Tribunalul International si este greu de crezut ca Occidentul ar putea accepta puseurile nationaliste ale lui Kostunica.
Pe fondul scandalului legat de legaturile noului guvern cu Partidul Socialist al lui Milosevici, alte subiecte sunt fierbinti la Belgrad. Oficiul European Anti-frauda (OLAF) si Ministerul Sârb al Afacerilor Interne au stabilit ca mai multe fabrici de zahar erau folosite pentru reambalarea zaharului importat si apoi exportat în UE cu declaratii de origine false si cu tarife scutite de taxele vamale. Scandalul a facut ca membrii Comisiei Europene sa suspende importurile de zahar din Serbia. Analistii de la Belgrad cred ca si alte produse exportate de sârbi ar purta aceeasi soarta. Pe fondul racelii cu Occidentul, a situatiei economice catastrofale si a acestui ultim scandal, Serbia poate merge spre haos.
