Home » Economie » Serbia: Inflaţie în creştere, perspective sumbre pentru 2006

Serbia: Inflaţie în creştere, perspective sumbre pentru 2006

Analiştii economici nu au încredere în promisiunile guvernului de la Belgrad de a reduce inflaţia, care se află în prezent la cote îngrijorătoare. O analiză publicată de Balkan Investigative Reporting Network (www.birn.eu.com)

În ciuda optimismului afişat de oficialii guvernului sârb referitor la succesul parţial de combatere a ratei inflaţiei, care în acest moment este formată din două cifre, experţii economici afirmă că foarte posibil această problemă se va menţine şi anul viitor.

La sfârşitul lunii noiembrie, Serbia a adoptat, cu acceptul Fondului Monetar Internaţional, Planul Bugetar care prevede menţinerea unui excedent bugetar de cel puţin 2,5 procente din PIB, evaluat la aproximativ 580 de milioane de euro.

FMI consideră că acest lucru ar trebui să ajute la reducerea inflaţiei, din moment ce statul nu va mai putea cheltui fondurile colectate din impozite, taxe şi alte surse de venituri publice.

Totuşi experţii economici afirmă că rata inflaţiei din Serbia a fost anul trecut cea mai mare din Europa, cifrându-se între 17 şi 18 procente, considerabil mai mare faţă de cele 9,6 procente estimate de autorităţile de la Belgrad.

Aceiaşi experţi avertizează că rata inflaţiei va rămâne ridicată, lucru care va face imposibilă reducerea acesteia, anul acesta, la o rată de 9,3% potrivit planului guvernamental.

Potrivit acestora, problema este legată de faptul că autorităţile nu vor reuşi să reducă volumul cheltuielilor din fonduri publice. Alţi factori includ preţurile mai mari pentru combustibili pe piaţa globală, majorarea mai rapidă a salariilor în comparaţie cu productivitatea şi o creştere imensă a creditului individual.

În mod paradoxal, o altă cauză a nivelului ridicat al inflaţiei este fluxul mare de investiţii străine care a sporit cererea pe piaţa internă.

Inflaţia ar mai putea fi ţinută la cote ridicate şi de situaţia politică incertă din prezent, asta în condiţiile în care Muntenegru speră să organizeze un referendum pe marginea independenţei anul viitor, viitorul uniunii Serbiei cu Muntenegru devenind neclar. Alţi factori care menţin tensiunea pe scena politică a ţării sunt negocierile pe marginea statutului provinciei Kosovo, în prezent sub protectorat ONU, şi eşecul Serbiei de a-l extrăda pe Ratko Mladic, acuzat de crime de război de Tribunalul de la Haga.

Aflându-se deja în faţa unei astfel de liste de factori destabilizatori şi confruntându-se cu eventuale alegeri anticipate, autorităţile de la Belgrad vor dori să menţină politicile populiste şi, probabil, nu vor adopta măsuri economice stricte ce ar putea conduce la tulburări sociale.

În februarie 2006, Serbia speră să încheie un acord financiar semnat iniţial în mai 2002 cu FMI şi gândit să se întindă pe o perioadă de trei ani. Încheierea cu succes a acestui acord, care include o listă de obligaţii pentru autorităţile de la Belgrad, reprezintă o premisă pentru ştergerea de către Clubul de la Paris (organism al marilor creditori mondiali) a 700 de milioane de dolari americani din datoria externă a ţării.

Surplusul din trezoreriile Serbiei se datorează în principal unei creşteri considerabile a veniturilor publice. La acest lucru a contribuit, cu siguranţă, şi introducerea obligativităţii caselor de marcat fiscale, precum şi înlocuirea fostului impozit pe vânzări cu o nouă “taxă pe valoarea adăugată”, TVA, la 5 ianuarie 2005, ceea ce a majorat veniturile publice cu 30-40 de procente în acest an, în comparaţie cu 2004.

În acelaşi timp, totuşi, introducerea taxei pe valoarea adăugată a condus la majorarea preţului bunurilor şi serviciilor, inclusiv la produsele alimentare de bază.

Preţurile cu ridicata şi cu amănuntul au crescut cu 15,2% în perioada ianuarie-noiembrie 2005.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Banca Naţională a Serbiei, băncile comerciale au înregistrat o dublare a numărului de credite, în special a creditelor de consum, impulsionând împrumuturile individuale, lucru care a avut loc în ciuda politicilor monetare restrictive.

În plus, investiţiile străine în valoare de 1,1 miliarde de euro înregistrate în primele trei trimestre ale anului trecut au stimulat, de fapt, inflaţia. Valutele au fost convertite în monedă locală prin intermediul băncilor comerciale, ceea ce a atras o creştere a cererii de bunuri pe piaţa internă.

Statisticile oficiale arată că producţia industrială şi agricolă din primele zece luni ale anului a stagnat la nivelul anului trecut. Totuşi exporturile au crescut cu 35%, atrăgând o diminuare a ofertei de bunuri de pe piaţa internă şi ajutând la majorarea preţurilor.

FMI consideră că restricţiile aduse cheltuirii fondurilor publice vor ajuta la diminuarea ratei inflaţiei. Totuşi, mulţi economişti sunt de altă părere.

În Serbia are loc o dispută între ministrul de Finanţe Mladjan Dinkic – care consideră că poate diminua inflaţia prin reducerea cheltuielilor din fondurile publice combinată cu reformele serviciilor publice – şi mulţi experţi economici.

“În cazul unor restricţii aduse majorării fondurilor pentru salarii ale angajaţilor guvernului şi ai companiilor de stat de 9 şi respectiv 10,3 procente, surplusul va ajuta guvernul să menţină rata inflaţiei la nivelul de 9,3% sau chiar mai scăzut,” a declarat Dinkic pentru Balkan Insight.

Dinkic se aşteaptă ca reducerea cheltuielilor din fondurile publice să majoreze excedentul bugetar în 2006 cu încă 300 de milioane de euro. “Planul este să majorăm excedentul în 2006 doar prin reducerea cheltuielilor din fonduri publice. La sfârşitul anului viitor vor rămâne aproximativ 350 de milioane de euro, această sumă nefiind cheltuită,” a adăugat acesta.

Pe de altă parte, mulţi experţi consideră că doar un excedent bugetar, neînsoţit de măsuri fiscale, nu va fi suficient pentru a diminua inflaţia.

“Serbia va avea anul acesta cea mai mare rată a inflaţiei din Europa”, spune Nikola Fabris, director economic al Băncii Centrale din Muntenegru.

Radovan Jelasic, guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei, a recunoscut că va fi “foarte, foarte dificil” să diminueze inflaţia şi să o menţină la mai puţin de 10 procente în 2006.

Miroslav Prokopijevic, director al Centrului pentru o Piaţă Liberă, a declarat, de asemenea, că se aşteaptă ca preţurile să continue să se majoreze şi anul viitor. “Preţurile vor creşte cu cel puţin 13%”, a declarat acesta pentru Balkan Insight.

“Politicile fiscale şi monetare stricte reprezintă o soluţie nefericită şi ar putea chiar agrava situaţia,” a spus Aleksandar Vlahovic, fostul ministru al Privatizării din Serbia, în prezent parlamentar al Partidului Democrat. “În loc să genereze un excedent bugetar, guvernul ar face mai bine să reducă impozitele imediat”, a precizat acesta.

Dinkic intenţionează să reducă impozitul pe salariu şi asigurarea de sănătate, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2007. Unii economişti consideră totuşi că atunci ar fi prea târziu.

Mulţi experţi economici avertizează, de asemenea, că diminuarea cheltuielilor din fonduri publice este imposibilă în lipsa unor măsuri nepopulare, dar decisive din partea guvernului de a restructura şi privatiza companiile de stat ale căror pierderi imense şi numărul prea mare de angajaţi secătuiesc bugetul.

Vlahovic a declarat pentru Balkan Insight că nu găseşte nici o modalitate de reducere a cheltuielilor din fonduri publice. “Acest lucru pur şi simplu nu este posibil în timp ce are loc restructurarea marilor companii de stat”, a declarat acesta, adăugând că astfel de companii “asigură o treime din produsul economic al Serbiei.”

Potrivit FMI, soluţia menţinerii inflaţiei la cote reduse anul acesta este nu doar majorarea excedentului bugetar şi controlarea cu stricteţe a salariilor, ci şi restructurarea mai rapidă a sectorului public.

Acest lucru presupune privatizarea unor mari companii de stat precum Telekom, JAT Airwazs, Industria Petrolieră din Serbia, NIS, şi compania de electricitate Elektroprivreda.

Experţii pretind că guvernul minoritar din prezent condus de premierul Vojislav Kostunica nu ar putea fi capabil să ia astfel de măsuri radicale care ar atrage demiterea câtorva mii de persoane şi, inevitabil, ar conduce la scăderea popularităţii lui.

Radovan Jelasic a explicat că bugetul ar fi mai puţin inflaţionist dacă excedentul ar fi generat în principal de o majorare a fondurilor publice, şi nu printr-o reducere a cheltuielilor din aceste fonduri.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să diminueze cheltuielile şi să restructureze companiile de stat care înregistrează pierderi imense şi afectează economia.

Vladimir Gligorov, colaborator al Institutului pentru Relaţii Economice Internaţionale din Viena, a declarat că însăşi situaţia politică volatilă din Serbia este una dintre cauzele ratei ridicate a inflaţiei.

Guvernul minoritar condus de premierul Vojislav Kostunica are o slabă susţinere în parlament, unde Partidul Socialist din Serbia, SPS, al cărui fost lider Slobodan Milosevic este acuzat de crime de război de Tribunalul de la Haga, are adesea un cuvânt important de spus în luarea oricărei decizii.

Radovan Jelasic este unul dintre cei mai activi susţinători ai semnării unui nou acord cu FMI, afirmând că acest lucru face situaţia mai uşoară. Un acord în desfăşurare, spune acesta, ar reprezenta o garanţie a faptului că guvernul va continua să fie responsabil.

Dacă ar avea loc alegeri anticipate, votul alegătorilor ar fi, fără îndoială, prioritar în comparaţie cu stabilitatea preţurilor. În acest caz puţini cred că restricţiile salariale din guvern şi din instituţiile publice ar rămâne în vigoare.

“Dacă 2006 va fi un an electoral sau dacă guvernul trebuie să Ťcumpereť susţinerea populaţiei în cazul Kosovo, atunci obiectivul de reducere a ratei inflaţiei sub 10% nu poate fi îndeplinit”, a declarat Gligorov.

Acesta adaugă că, atunci când vine ziua alegerilor, pensionarii sunt cei care votează, şi nu “dezvoltarea economică”, astfel încât guvernul tinde să se concentreze mai mult asupra problemelor sociale decât asupra bugetului.

Milan Culibrk este un jurnalist specializat pe probleme economice, colaborator al cotidianului “Dnevnik”. Traducere de Lucian Gavril

Publicat în : Economie  de la numărul 32
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress