Timoceanul Boian Alexandrovici, preot tânăr din Malainiţa raionul Negotin a început din 2003 demersuri pentru ridicarea unei biserici care să fie sub jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Române din Vârşeţ (Serbia).
Cu adresa 06 din 10 01 2004, Episcopul Ortodox Sârb al Timocului-Iustin îi comunică preotului român că ,,În ciuda încercărilor oamenilor cu intenţii bune de a vă sfătui să vă lăsaţi de acest lucru aţi rămas cu ideea ridicării în Malainiţa a unei biserici ortodoxe româneşti făcând discordie între oameni. Vă sfătuim părinteşte să gândiţi logic şi să reveniţi la biserica ortodoxă sârbă”.
Cu adresa nr.350-194/03 III/01 din 30 04 2004 Primarul din Negotin Miriana Doicinovici refuză acordarea autorizaţiei de construcţie invocând lipsa de competenţă, care ar fi a Ministerului Cultelor. Ministrul Cultelor a comunicat însă adunării bisericeşti din Malainiţa prin adresa nr. 351-01-2/2003 din 23 iunie, că nu este competent şi că această competenţă ar aparţine Primăriei. Oamenii se mai adresaseră şi Ministerului Investiţiilor de Capital, care prin adresa 011-00-00013/2004-10 din 13 04 2004 îi îndrumă să se adreseze Ministerului Cultelor. În 2004, Alexandrovici revine cu o cerere la Ministerul Cultelor, însă prin adresa 08-00-42 din 30 aprilie 2004 Ministrul îi comunică din nou să se adreseze Primăriei. Nu mai repetăm că aceasta tocmai îi spusese să se adreseze ministerului.
Deci intimidări şi refuz pe linie făcute cu ,,binecuvântarea” episcopului sârb. Preotul român începe să facă plângeri penale. În 23 06 2004, Boian Alexandrovici face plângere la judecătorie împotriva primăriei şi în 12 iulie 2004 se adresează Preşedintelui Republicii Serbia, Boris Tadici. În toamna lui 2004 a ridicat fără să mai aştepte vreo aprobare o bisericuţă în grădina sa şi nu una mare în centrul satului aşa cum ar fi dorit. Este hirotonisit preot al Malainiţei şi protopop de Dacia Ripensis aflându-se doi ani sub jurisdicţia Episcopiei Române de Vârşeţ. Au început ameninţări cu dărâmarea ei, dar suntem în secolul XXI şi nu s-a atins nimeni de ea. Ba chiar începuse construcţia a încă 3 biserici româneşti. Punerea până la urmă a Belgradului în faţa faptului împlinit funcţionase cu succes. Românii bănăţeni şi românii timoceni din Serbia au fost uniţi timp de 2 ani de aripa ocrotitoare a Episcopiei Române a Vârşeţului.
Din 1990 până în 2004 BOR tot ceruse BOS să discute despre românii din Timoc. Sârbii refuzau sau amânau mereu să îşi numească reprezentanţii în comisia mixtă de dialog bisericesc. Abia după ridicarea bisericii de la Malainiţa sârbii şi-au trimis reprezentanţi să negocieze. Şi au negociat grozav de bine încât au convins BOR să scoată Timocul (Dacia Ripensis) de sub jurisdicţia Vârşeţului, ba mai mult, episcopul român pentru Banatul sârbesc să plece cu reşedinţa în România.
La presiunile patriarhiei sârbe Sfântul Sinod român din iunie şi 15 noiembrie 2006 a adus mari deservicii românilor ortodocşi din Timoc schimbând titulatura şi competenţa ,,Episcopiei Ortodoxe Române a Vârşeţului,, în ,,Episcopia Daciei Felix pentru românii din Banatul sârbesc,,, cu reşedinţa la Deta şi administraţia la Vârşeţ. BOR se retrage astfel după doi ani din Timoc. BOR îşi retrage şi episcopul de la Vârşeţ la Deta (în România). Nu pot numi decât obedienţă faţă de BOSârbă aceşti paşi înapoi. De neînţeles. BOR este cea care faţă de BORusă a avut mare demnitate în ce priveşte Mitropolia Basarabiei. Cu ce îl vor fi avut la mână sârbii pe mitropolitul Teofan care a fost şeful părţii române care a negociat cu partea sârbă? Este cel care a pledat cu succes cauza sârbă în faţa Sinodului român secondat cu aceeaşi obedienţă de episcopul Timotei al Aradului. În viitoarea şedinţă a Sinodului trebuie revenit urgent asupra acestei hotărâri. Lucrurile trebuie să revină aşa cum au fost înainte: Episcopie Ortodoxă Română a Vârşeţului cu jurisdicţie pe întreg teritoriul sârb, deci şi asupra lui Boian Alexandrovici preot al Malainiţei şi protopop de Dacia Ripensis.
La nouă zile după ce Sinodul român şi-a luat mâna de pe părintele Boian, episcopul sârb Iustin al Timocului îl somează pe preotul român prin adresa nr 503 din 24 noiembrie 2006 ,,a se reţine de la slujba religioasă,,. Îi mai comunică şi că ,,acest act al nostru despre interzicerea săvârşirii slujbelor religioase, să se traducă în limba română la un traducător autorizat şi să fie trimis la Sfântul Sinod al Bisericii ortodoxe Române,,. Aceasta ca să îi fie clar că Sinodul Român tocmai l-a părăsit.
Situaţia la zi este că preotul Boian a fost condamnat la două luni de închisoare la câteva săptămâni după ce Sinodul român din noiembrie 2006 s-a lepădat de el. Nimeni din România nu şi-a exprimat indignarea faţă de această condamnare. Străinii te condamnă iar ai tăi se leapădă de tine. Iată reţeta menită să îi intimideze şi pe alţii care ar dori a ridica vreo biserică românească în Serbia sud-dunăreană. Degeaba promitea oficialul sârb Petar Ladjevic la sediul MAE din Bucureşti în 14 02 2006 că preotul ,,nu va fi condamnat,,. Alta a fost situaţia după ce BOR şi-a luat mâna de pe el. Dovadă este şi lipsa oricărei reacţii BOR la această condamnare a preotului român.
Românii din Timoc aveau de gând să îşi apere drepturile de liberă exprimare a credinţei garantate de legislaţia Serbiei la CEDO aşa cum făcuseră basarabenii. Nu pot însă obliga BOR să îi primească la sânul ei. Pot obliga Belgradul dar nu şi fraţii din Bucureşti. Îi încearcă un gust amar. Decizia BOR de a-şi retrage jurisdicţia asupra lor, de a-i despărţi de românii din Voivodina, îi lasă cu mâinile legate. Ortodocşii români din Timoc aşteaptă anularea de către Sinodul român a hotărârilor din 2006 pentru a se putea apoi judeca cu oficialităţile sârbe în a le recunoaşte existenţa şi organizarea dorită de ei. În cazul unui proces BOSârbă nu are cum să se opună dreptului la liberă organizare religioasă a unei alte biserici cum nici BORusă nu s-a putut opune BORomâne în Basarabia. Preotul Boian Alexandrovici poate fi contactat la tel 00381 63 81 57 209 bojanng@beotel.yu .
Viorel Dolha Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din jud Arad-tel 0723259290 didactic@rdslink.ro www.aiarad.ro
