În staţiunea egipteană de la Marea Roşie Sharm-el-Sheikh, luna februarie a debutat cu o reuniune crucială pentru conflictul israeliano-palestinian, care trasează noi direcţii în relansarea procesului de pace în Orientul Mijlociu.
La Sharm-el-Sheikh a avut loc prima întâlnire israeliano-arabă la nivel înalt din ultimii patru ani şi prima confruntare directă între primul ministru israelian, Ariel Sharon, şi noul preşedinte al Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, ales pe 9 ianuarie, după moartea liderului istoric al palestinienilor, Yasser Arafat. Pregătită în cele mai mici detalii şi după o intensă navetă diplomatică în regiune, reuniunea a oferit celor două părţi ocazia de a anunţa încetarea violenţelor şi reluarea relaţiilor oficiale între Israel şi Autoritatea Palestiniană. Anterior, Mahmud Abbas a încheiat un acord cu mai multe grupări radicale armate, între care şi militanţi ai Mişcării de Rezistenţă Islamică Hamas, care s-au angajat să înceteze atacurile antiisraeliene. La rândul său, Israelul, încurajat de noua conducere palestiniană, apreciată ca moderată după alegerea lui Abbas, şi-a anunţat intenţia de a elibera aproximativ 900 de deţinuţi palestinieni, promisiune respectată deja de autorităţile de la Ierusalim: pe 21 februarie au fost eliberaţi 500 de deţinuţi, iar următorul contingent urmează să ajungă acasă în următoarele luni. Pe plan local, aplicarea acestei decizii a coincis cu aprobarea de către Knesset a planului de dezangajare şi cu prezentarea, la Ramallah, a noului guvern palestinian.
Reacţii la cald
După reuniunea istorică de la Sharm-el-Sheikh, reacţiile comunităţii internaţionale nu au întârziat să apară. Acordul israeliano-palestinian de încetare a focului a fost salutat la unison atât în Europa, cât şi peste Ocean. La Ierusalim şi la Ramallah însă declaraţia de la Sharm-el-Sheikh a fost primită cu un optimism moderat în ambele tabere. Analiştii palestinieni sunt de părere că fără o declaraţie de intenţie clară a Israelului asupra principalelor subiecte de negociere, “ambiguitatea poziţiei israeliene rămâne un motiv de preocupare şi un coşmar, care compromite orice demers serios de pace”. Ei consideră că evenimentul din staţiunea egipteană a fost numai o ceremonie menită să spargă gheaţa în procesul de pace din Orientul Mijlociu. Totodată, mai multe voci din Teritoriile Palestiniene susţin că, pentru a dovedi bunele lor intenţii, israelienii trebuie să se conformeze rapid angajamentelor asumate, pentru că, deocamdată, Israelul nu a acţionat cu hotărâre pentru aplicarea Foii de Parcurs – planul internaţional de pace pentru Orientul Mijlociu, care stipulează, în esenţă, încetarea violenţelor şi crearea unui stat palestinian în 2005.
Şi tot în Teritorii, angajamentul privind oprirea violenţelor a generat reacţii negative ale grupărilor Hamas şi Jihadul Islamic, pentru care anunţul de la Sharm-el-Sheikh “exprimă doar poziţia Autorităţii Palestiniene”. Militanţii islamişti, care pe 21 ianuarie au acceptat în faţa preşedintelui Abbas să respecte o perioadă de acalmie, consideră că, pentru încetarea totală a atacurilor antiisraeliene, autorităţile de la Ierusalim trebuie să accepte suspendarea oricărei campanii militare în Cisiordania şi în Fâşia Gaza şi să-i elibereze pe toţi cei aproximativ 8500 de deţinuţi palestinieni aflaţi în închisori israeliene.
Referendum în Israel
Din partea israeliană, ofensiva a fost lansată de ministrul de externe, Silvan Shalom, care a anunţat iniţierea unei campanii privind organizarea unui referendum asupra planului lui Ariel Sharon de retragere a Israelului din Fâşia Gaza, idee respinsă vehement de premierul israelian. Analiştii apreciază că este improbabil ca adepţii referendumului să determine un număr suficient de parlamentari să le sprijine propunerea. Pentru aceasta, Knessetul ar trebui să schimbe Constituţia, care nu prevede instituţia plebiscitului, fapt care ar întârzia retragerea cu un an. Postul de radio militar israelian a calificat ca pe o “bombă politică” demersul lui Silvan Shalom, care nu a fost invitat de premier să participe la summit-ul din staţiunea egipteană, iar postul naţional de radio, Kol Israel, a apreciat că Ariel Sharon a dezamorsat Intifada în Teritoriile Palestiniene şi a provocat o altă Intifada în propria tabără.
Totuşi, după Sharm-el-Sheikh, americanii şi europenii doresc stimularea unei noi dinamici în procesul de pace din Orientul Mijlociu. Cu ocazia vizitei la Bruxelles a preşedintelui Statelor Unite, George W. Bush, cei doi parteneri transatlantici au convenit să reactiveze Foaia de Parcurs. Americanii şi europenii conlucrează deja la pregătirea viitoarei reuniuni a Cvartetului, prevăzută să aibă loc la Londra pe 1 martie. Alături de Rusia şi Organizaţia Naţiunilor Unite, Statele Unite şi Uniunea Europeană fac parte din Cvartet. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Javier Solana, este de părere că o bună cooperare transatlantică este indispensabilă pentru această perioadă-cheie, care va dura până în vară, când sunt prevăzute alegerile municipale şi legislative palestiniene şi anunţata retragere a israelienilor din Fâşia Gaza. De fapt, noul angajament american s-a concretizat cu precădere prin recenta vizită în regiune a secretarului de stat american, Condoleezza Rice. Preşedintele George W. Bush a anunţat, de asemenea, un ajutor de 350 de milioane de dolari pentru palestinieni, declarându-se convins că o soluţionare a conflictului este posibilă în curând.
Semnale pozitive au venit şi din partea unor state arabe. Pe lângă Egipt şi Iordania, alte zece state arabe intenţionează să-şi deschidă ambasade în Israel, în perioada imediat următoare retragerii din Fâşia Gaza şi din nordul Cisiordaniei.
