Somnul îmbunatateste memoria
Diferite studii realizate în Germania- si S.U.A. si publicate în revista “Nature” au aratat ca un somn de cca. opt ore, fara tulburari, permite îmbunatatirea memoriei si a functiilor acesteia.
Unul dintre studii cerea celor peste o suta de subiecti sa recunoasca o regula de grupare a unor cifre în conditiile în care aceasta era “ascunsa” printre rânduri. Un alt studiu solicita voluntarilor sa-si reaminteasca simple cuvinte, respectiv sa identifice din memorie un text reprodus neclar de un sintetizator. În toate studiile, subiectii odihniti, dupa 8 ore de somn, au avut rezultate superioare celor care veneau dupa o zi obositoare de lucru sau dupa o privare de somn chiar de mica durata.
S-a concluzionat astfel ca, în timpul fazelor de somn cu unde lente, are loc restructurarea si reorganizarea informatiei acumulate, astfel încât somnul poate sa ajute la cresterea capacitatii de memorare si a creativitatii, ceea ce duce la gasirea solutiilor unor probleme si chiar la recuperarea unor informatii aparent pierdute din memorie.
Somnul si densitatea celulara
Diferite studii au încercat sa evidentieze aparitia unor modificari fizice la nivelul creierului supus unui regim de somn insuficient. În acest scop s-au utilizat tehnici moderne si sofisticate de investigare, preponderent imagistice (rezonanta magnetica nucleara etc.), si s-a constatat ca structura creierului astfel tratat sufera modificari de densitate celulara.Principala structura afectata s-a dovedit a fi hipocâmpul stâng, parte a creierului implicata în coordonarea stocarii datelor din memoria de lunga durata. Aceste rezultate, publicate în revista “New Scientist”, duc la concluzia ca lipsa somnului determina pierderea de celule nervoase si, consecutiv, scaderea capacitatii de memorare.
Somnul si echilibrul biochimic
Se stie ca un somn normal este constituitdin 4-5 cicluri consecutive, fiecare ciclu fiind format din succesiunea a doua tipuri de somn: somnul cu miscari rapide oculare (REM) si cel fara miscari rapide oculare, dar cu unde lente. S-a constatat ca în timpul somnului REM, anumiti neurotransmitatori (dopamina si acetilcolina) au nivele cerebale scazute. Acest joc biochimic permite creierului sa “revada” activitatile de peste zi, favorizând astfel fixarea datelor în memorie. S-a mai observat ca tulburarea acestui echilibru, cum se întâmpla în anumite tulburari de somn sau în administrarea unor medicamente care cresc nivelul celor doua substante, determina scaderea capacitatii de memorare.
Confirmarea prin studii ulterioare a acestor constatari va obliga la revizuirea schemelor de tratament în cazul unor afectiuni, cum ar fi boala Alzheimer pentru care se administreaza seara medicamente care cresc nivelul de dopamina agravând astfel tulburarile de memorie specifice bolii.
Somnul îmbunatateste memoria
Diferite studii realizate în Germania- si S.U.A. si publicate în revista “Nature” au aratat ca un somn de cca. opt ore, fara tulburari, permite îmbunatatirea memoriei si a functiilor acesteia.
Unul dintre studii cerea celor peste o suta de subiecti sa recunoasca o regula de grupare a unor cifre în conditiile în care aceasta era “ascunsa” printre rânduri. Un alt studiu solicita voluntarilor sa-si reaminteasca simple cuvinte, respectiv sa identifice din memorie un text reprodus neclar de un sintetizator. În toate studiile, subiectii odihniti, dupa 8 ore de somn, au avut rezultate superioare celor care veneau dupa o zi obositoare de lucru sau dupa o privare de somn chiar de mica durata.
S-a concluzionat astfel ca, în timpul fazelor de somn cu unde lente, are loc restructurarea si reorganizarea informatiei acumulate, astfel încât somnul poate sa ajute la cresterea capacitatii de memorare si a creativitatii, ceea ce duce la gasirea solutiilor unor probleme si chiar la recuperarea unor informatii aparent pierdute din memorie.
Somnul si densitatea celulara
Diferite studii au încercat sa evidentieze aparitia unor modificari fizice la nivelul creierului supus unui regim de somn insuficient. În acest scop s-au utilizat tehnici moderne si sofisticate de investigare, preponderent imagistice (rezonanta magnetica nucleara etc.), si s-a constatat ca structura creierului astfel tratat sufera modificari de densitate celulara.Principala structura afectata s-a dovedit a fi hipocâmpul stâng, parte a creierului implicata în coordonarea stocarii datelor din memoria de lunga durata. Aceste rezultate, publicate în revista “New Scientist”, duc la concluzia ca lipsa somnului determina pierderea de celule nervoase si, consecutiv, scaderea capacitatii de memorare.
Somnul si echilibrul biochimic
Se stie ca un somn normal este constituitdin 4-5 cicluri consecutive, fiecare ciclu fiind format din succesiunea a doua tipuri de somn: somnul cu miscari rapide oculare (REM) si cel fara miscari rapide oculare, dar cu unde lente. S-a constatat ca în timpul somnului REM, anumiti neurotransmitatori (dopamina si acetilcolina) au nivele cerebale scazute. Acest joc biochimic permite creierului sa “revada” activitatile de peste zi, favorizând astfel fixarea datelor în memorie. S-a mai observat ca tulburarea acestui echilibru, cum se întâmpla în anumite tulburari de somn sau în administrarea unor medicamente care cresc nivelul celor doua substante, determina scaderea capacitatii de memorare.
Confirmarea prin studii ulterioare a acestor constatari va obliga la revizuirea schemelor de tratament în cazul unor afectiuni, cum ar fi boala Alzheimer pentru care se administreaza seara medicamente care cresc nivelul de dopamina agravând astfel tulburarile de memorie specifice bolii.
