Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativă a creierului. Ea atacă lent, dar sigur toate celulele nervoase ale cortexului cerebral şi câteva structuri nervoase învecinate, ducând la tulburări de afectivitate, memorie, recunoaştere şi incoordonare motorie. În final, boala producepierderea totală a memoriei şi funcţiilor mentale.
Activatorii PKC
Conform celor mai recente studii realizate pe animale de laborator, se pare că activatorii de proteinkinază C (PKC) ar fi medicamente eficiente în tratamentul simptomelor şi cauzelor bolii Alzheimer. Medicamentele actuale utilizate în această boală acţionează doar asupra simptomelor.
PKC este o enzimă care are rol important atât în pierderea memoriei din afecţiunea amintită, cât şi în sinteza beta-amiloidului, principala proteină care determină manifestărilebolii.
Există doi activatori PKC: benzolactan şi bryostatin. Ei au fost utilizaţi de echipa de cercetători de laAlkan pe culturi de celule şi pe cobai cărora li s-a indus boala în mod controlat. S-a observat că în culturile de celule medicamentele pot induce modificări chimice cu efecte benefice. La cobai se obţine astfel reducerea sintezei de proteine cerebrale ajutând la prevenirea apariţieimorţii premature şi producând îmbunătăţiri comportamentale.
Este interesant de ştiut că bryostatinul este utilizat în mod obişnuit ca agent anticancerigen la oameni. El are o toxicitate relativ redusă şi, fiind deja utilizat in tratamentele umane, este cel mai bun candidat pentru a deveni primul medicament patogen anti-Alzheimer.
Boala Alzheimer
Boala Alzheimer reprezintă a patra cauză de deces la adulţi. Aproape opt milioane de persoane suferă în prezent de această afecţiune şi se estimează că până în 2025 se va ajunge la 22 de milioane de persoane bolnave, cam cât populaţia ţării noastre. Numărul de persoane de peste 65 de ani care prezintă boala se dublează la fiecare cinci ani, iar la circa 85 de ani aproximativ jumătate din persoane sunt afectate. Femeile se îmbolnăvesc cel mai frecvent. Unul dintre factorii de risc importanţi este prezenţa bolii în istoricul familiei. Caucazienii (populaţia albă) sunt mai puţin afectaţi decât afro-asiaticii.
Există studii care arată asocierea bolii Alzheimer cu diferiţi factori de risc. Printre aceştia se umără hipertensiunea arterială, sindromul Down (atît cei care prezintă boala şi depăşesc vârsta de 40 de ani, cât şi mamele de peste 35 ani cu naşterea unui copil bolnav), nivelul scăzut de estrogeni (menopauza la femei), infecţiile cu Herpes virus simplex sau Chlamydia pneumoniae (bacterie cu rol în producerea infecţiilor respiratorii), unele metale (în special cuprul şi zincul în exces), câmpurile electromagnetice puternice, malnutriţia , unele deficienţe vitaminice (vitaminele B6, B12, folatul), deficitul de homocisteină, depresia, nivelul educaţional scăzut, situaţiile economice precare.
Prevenţia bolii Alzheimer
Nu se cunoaşte încă o metodă sigură de prevenţie. Se pare însăcă unele mijloace de realizare a profilaxieireduc în mod evident riscul. Astfel, terapia de înlocuire hormonală poate preveni declinul mental după menopauză. Studiile realizate în acest sens sunt numeroase, iar rezultatele sunt contradictorii atât în cazulînlocuirii estrogenilor şi progesteronului după menopauză la femei, cât şi a testosteronului asociat estrogenilor sau dehidroepiandrosteronului (hormonul masculin al cărui nivel scade cu vârsta) la femeile în vârstă.
Efecte benefice a avut şi administrarea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene tip Ibuprofen, Indometacin, Aspirină etc., mai ales cele COX2 selective (tip Vioxx, Celebrex, Movalis), studiile fiind încă în desfăşurare.
Rezultate bune în profilaxia boliis-au realizat şi cu substanţe care scad nivelul sanguin al colesterolului, tip statine (lovastatin, provastatin).
Dieta are un loc foarte important în determinarea ritmului de îmbătrânire a creierului. Scăderea conţinutului caloricare efect benefic asupra funcţionării creierului la pacienţii care nu au boala, în timp ce la pacienţii cu boală Alzheimer scăderea în greutate este un indicator sigur pentru declinul funcţiilor cerebrale. Reducerea conţinutului în grăsimi până la 30% din componenţa calorică, în special scăderea acizilor graşi saturaţi şi colesterolului, ca şi creşterea conţinutului alimentar în acizi graşi tip omega-3, care se găsesc în peştele oceanic gras, scad riscul apariţiei bolii. Fructele şi vegetalele de culoare închisăcum ar fi coacăzele negre, căpşunile şi mai ales afinele au redus mult frecvenţa apariţiei bolii. De asemenea un efect bun l-au avut vitaminele din complexul B (vitaminele B6, B12, niacina) şi acidul folic, ca şi substanţele antioxidante. Exerciţiile fizice sunt benefice pentru organismul bolnavilor cu boală Alzheimer sau cu risc ridicat de apariţie a bolii.
Vaccin anti-Alzheimer
De câţiva ani se testează un vaccin anti-Alzheimer care să facă parte din profilaxia şi tratamentul bolii.
Acest vaccin cuprinde anticorpi care au rolul de a dizolva plăcile de beta-amiloid, principala substanţă considerată răspunzătoare de distrucţia cortexului cerebral în cadrul demenţei Alzheimer. Vaccinările experimentale realizate până acum au arătat ca vaccinul este sigur şi eficient injectat la animalele de laborator, dar că la oameni, prin creşterea cu 5% a gradului de inflamaţie a creierului produsă de boală, poate precipita moartea precoce a pacienţilor.
Numele produsului experimentat este AN-1792. Organismele care au primit vaccinul au dezvoltat un nivel ridicat de anticorpi, ceea ce confirmă potenţialul imunologic al produsului. Nu s-au observat îmbunătăţiri ale memoriei sau a altor funcţii cognitive, dar cercetările continuă.. Dacă boala nu va putea fi influenţată, deşi plăcile de amiloid sunt distruse, se va lămuri o altă dispută vizavi de patogenia bolii.
Injectările realizatecobailor de vârste mici au arătat că vaccinul îi protejează pe aceştia de apariţia bolii.
Deşi testarea pe oameni a fost oprită din cauza riscului pe care îl presupune, persoanele deja supuse vaccinării continuă să fie supravegheate, iar cele mai recente observaţii au fost comunicate la Conferinţa Internaţională despre Boala Alzheimer de anul acesta. Se pare că rezultatele obţinute sunt contradictorii.Cu toate acestea, la pacienţii vaccinaţi care au decedat din cauza altor boli, s-a observat la autopsie că plăcile de amiloid din creier au fost mult reduse. Iar la pacienţii care au supravieţuit s-a constatat o menţinere a funcţiilor memoriei şi cognitive faţă de pacienţii nevaccinaţi la care acestea s-au pierdut cu totul în acelaşi interval de timp.
Animalele introduse în studiu au fost cobai modificaţi genetic care au dezvoltat plăci de amiloid similare celor umane. Concluziile încercărilor îi pot ajuta pe cercetători să găsească o cale de trecere a vaccinului de la forma utilizată în siguranţă pe animale launa care, administrată la oameni, să nu inducă efectele secundare severe de până acum.
Conferinţa Internaţională despre Boala Alzheimer
Între 18 şi 22 iulie anul acesta, în Philadelphia, SUA, s-a desfăşurat a 9-a Conferinţă Internaţională despre Boala Alzheimer şi alte boli asociate. Lucrările prezentate s-au centrat pe ideea că evoluţia bolii poate fi întârziată cu până la 6 luni cu tratamentele actuale, dar că nu există o soluţie reală pentru vindecarea sa. Utilizarea medicamentelor anticolinergicelor tip Aricept este benefică, diminuând progresia bolii cu condiţia unui diagnostic corect şi precoce. S-a pus în discuţie importanţa profilaxiei afecţiunii, reamintindu-se rolul unor clase de medicamente ca antiinflamatoriile nesteroidiene, statinele şi Ginko Biloba. De asemenea s-a precizatinfluenţa avută de tipul de alimentaţie şi exerciţiile fizice asupra ritmului de îmbătrânire a creierului .
Un alt capitol s-a referit la determinismul genetic al bolii care nu este încă pe deplin elucidat.
Cei mai mulţi vorbitori au pledat pentru profilaxia afecţiunii alături de tratarea sa cât mai devreme, complet şi… mai ieftin.
