Odată cu extinderea NATO, Moscova se simte din ce în ce mai încercuită. Analiştii de la Moscova spun că acest lucru va face ca Rusia să devină o putere regională
Memorandumul privind înţelegerea dintre guvernul Ucrainei şi statele majore ale Comandanţilor Supremi ai Forţelor Aliate din Atlantic şi Europa permite accesul rapid al trupelor NATO pe teritoriul statului ucrainean.
Moscova se teme că din toamnă, Kievul va deveni aliat al Americii
Odată cu extinderea NATO, Moscova se simte din ce în ce mai încercuită. Analiştii de la Moscova spun că acest lucru va face ca Rusia să devină o putere regională
Memorandumul privind înţelegerea dintre guvernul Ucrainei şi statele majore ale Comandanţilor Supremi ai Forţelor Aliate din Atlantic şi Europa permite accesul rapid al trupelor NATO pe teritoriul statului ucrainean. Presa rusă a reacţionat vehement. Cotidianul “Nevazimisia Gazeta” spune astfel că Ucraina ar putea deveni cap de pod pentru NATO în desfăşurarea operaţiunilor militare, inclusiv a celor de pe teritoriul CSI. “Atunci când au ratificat acest memorandum, deputaţii ucraineni nu au ţinut practic cont de acel articol din Constituţia Ucrainei care prevede statutul neutru al ţării şi nealinierea sa la nici un bloc militar”, subliniază ziarul rus care transmite astfel opoziţia Kremlinului din ce în ce mai mult nemulţumit de extinderea fără precedent a NATO în fosta sa sferă de influenţă.
“Nezavisimaia Gazeta” prezintă şi punctul de vedere al liderului Partidului Comunist Ucrainean, Piotr Simonenko, care a declarat: “Ratificarea acestui memorandum înseamnă, de fapt, predarea intereselor Ucrainei sub controlul celor care îşi realizează obiectivele strategice prin intermediul blocului NATO”.
Politic, Kievul s-ar putea orienta spre Washington
Semnarea acordului cu NATO nu este singura problemă pentru Kremlin. Pentru preşedintele rus, Vladimir Putin, alegerile ucrainene din 2004 reprezintă o problemă foarte importantă. “Şi, dacă Rusia va pierde sau va rata aceste alegeri, ea va încasa o lovitură zdravănă, de pe urma căreia autorităţile de la Kremlin nu-şi vor putea reveni prea curând”, afirmă “Komsomolskaia Pravda”.
Favoritul cursei electorale este politicianul pro-american nr.1, Viktor Iuşcenko. Rata sa de popularitate se situează la nivelul a 25 de procente potrivit ultimilor sondaje. Cel mai “popular” dintre potenţialii candidaţi din partea actualei puteri are o rată de popularitate de 2,5 ori mai mică decât cea a lui Iuşcenko, iar dinamica creşterii acesteia nu este accentuată. Mai mult ca sigur, în 2005, Ucraina va ieşi din CSI şi îşi va face publice pretenţiile privind rolul de centru alternativ al spaţiului postsovietic. Pe planul politicii interne, spune presa rusă,noul preşedinte se va orienta, fără doar şi poate, în direcţia derusificării rapide, obiectiv ce presupune restricţii drastice la utilizarea limbii ruse. De fapt, spune presa rusă, se va putea constata descompunerea definitivă a CSI şi eşecul pretenţiilor Rusiei de a avea statut de moderator în spaţiul postsovietic. “Importanţa geopolitică a Federaţiei Ruse se va reduce imediat, în mod semnificativ. În acest context, alegerile prezidenţiale din Ucraina reprezintă un moment al adevărului nu doar pentru elita ucraineană, ci şi pentru Vladimir Putin. În toamnă, însuşi fondul puterii lui Putin s-ar putea schimba în mod radical: din liderul unei superputeri regionale el riscă să se transforme într-un administrator – sau mai degrabă guvernator – al unei provincii de mâna a treia”, avertizează cotidianul “Komsomolskaia Pravda”.
Ruşii explică Ucrainei că e mai rău să fii “colonie americană“
“Komsomolskaia Pravda” formulează unele propuneri pentru viitoarele acţiuni ale autorităţilor ruseşti faţă de Ucraina.
Unele sunt de-a dreptul hilare. Astfel, “Rusia trebuie să explice Ucrainei că statutul de colonie americană este cu mult mai rău decât rolul de partener al Rusiei. Când soldaţii ucraineni vor începe să moară cu miile în războiul mondial împotriva terorismului, iar conductele americane de petrol îşi vor revendica locuri onorabile în parcurile naţionale ale Ucrainei, autorităţile de la Kiev vor înţelege acest lucru, dar va fi prea târziu” sau că “Rusia trebuie să-i spună lui Kucima – şi liderilor principalelor “clanuri” din ţară – că este gata să-şi asume garanţiile de securitate pentru actuala elită şi să-i propună Kievului o concepţie reală privind asigurarea succesiunii puterii. A unei puteri care să se orienteze spre un parteneriat cu Rusia. Într-adevăr, de una singură, Rusia – în actuala sa stare politico-psihologică – nu este capabilă să stopeze tăvălugul expansiunii americane. Aici ar putea fi nevoie de ajutorul Vechii Europe, care are în această regiune interese proprii, diferite de cele americane, şi de sprijinul Vaticanului. Cu acesta din urmă Biserica Ortodoxă Rusă ar putea încheia un pact tacit privind delimitarea zonelor de influenţă pe teritoriul ucrainean. Însă, toate acestea s-ar putea întâmpla doar în cazul în care Federaţia Rusă îşi va conştientiza propriile interese şi nu va acţiona în virtutea logicii “totul este pentru mai bine în cea mai bună dintre lumile posibile”. Lasă-le pe SUA să ia, dacă vor, Ucraina, numai să nu ne ia castelul de pe Lazurnâi Bereg şi ultimul miliard de dolari – astfel gândesc, la ora actuală, mulţi dintre “responsabilii sociali” din rândul reprezentanţilor clasei conducătoare a Rusiei”, subliniază, în încheiere, cotidianul rusesc.
Rusia se simte încercuită
“Noul val de extindere a NATO este cu mult mai “tare” decât cel care a presupus aderarea Poloniei, Cehiei şi Ungariei, consideră săptămânalul rus “Nezavisimoe Voennoe Obozrenie”. În afară de aceasta, important este că, această nouă extindere, ar putea modifica în mod serios situaţia geopolitică din regiunea estică a Europei. “Nu mai este vorba doar de trei foste membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, dar şi de foste republici sovietice – actualele state baltice”, subliniază ziarul moscovit.
Potrivit săptămânalului citat, este absolut evident că noua situaţie vizează zona intereselor vitale ale Rusiei, parametrii săi de securitate. În loc de trei vecini independenţi şi nealiniaţi, la graniţele de nord-vest ale Rusiei vor apărea noi membri ai unei puternice alianţe militare, care “a strivit” sub greutatea sa peste o jumătate de continent. În ceea ce priveşte regiunea Kaliningrad, aceasta se va pomeni strânsă “în cleştii NATO” nu doar din direcţia Poloniei, dar şi din cea a Lituaniei. În sud, extinderea câmpului de operaţiuni al NATO – incluzând România şi Bulgaria, în combinaţie cu “vechiul” membru al Alianţei, Turcia – aduce, la fel, cu o încercuire militar-politică a Rusiei de-a lungul malurilor Mării Negre.
“De acum încolo, Moscova va fi nevoită să aibă de-a face cu o alianţă al cărui spaţiu, potenţial militar, resurse economice şi umane au crescut în mod semnificativ. Înainte, dacă ar fi să nu luăm în calcul o mică porţiune de la graniţa polono-rusă, Rusia nu avea, totuşi, “un contact direct cu teritoriul NATO”. Teoretic, de la graniţele republicilor baltice este cu mult mai simplu să se ajungă la o serie de importante centre ruseşti, cum ar fi, de exemplu, Sankt Petersburgul. Iar în sud, înainte de apariţia în NATO a României şi Bulgariei, parlamentul din Kiev a luat o decizie care să permită în mod automat tranzitarea teritoriului ucrainean de către trupele NATO. Întrebarea este una: tranzitare spre ce teritorii?”, se întreabă “Nezavisimoe Voennoe Obozrenie”.
Apar rapid baze în ţările baltice
NATO îşi va asuma paza şi monitorizarea spaţiului aerian al regiunii baltice, mai spune ziarul rus. “După toate probabilităţile, NATO este gata pentru acest lucru”.
Potrivit agenţiei de presă daneze Ritzau, deja, pe data de 31 martie este programată sosirea în Lituania a patru avioane daneze de interceptare F-16 şi a unei staţii-radar mobile. Totodată, este aşteptat un număr de piloţi danezi, de tehnică militară, de personal specializat în paza aeroporturilor şi de membri ai personalului de deservire, în număr total de 100 de militari danezi. Astfel, în Lituania ar putea să apară prima bază NATO din ţările baltice. Iar acest lucru va reprezenta încă o încălcare a asigurărilor date de NATO, potrivit cărora ea nu are intenţia de a se stabili în această regiune, asigurări care, din păcate, nu au fost fixate în 1996 în Acordul privind crearea Consiliului NATO – Rusia”.
Potrivit ambasadorului SUA la NATO, Nicholas Burns, actuala extindere a Alianţei este “unul dintre cele mai importante” evenimente din istoria de 55 de ani a Organizaţiei. “Acest lucru va permite schimbarea hărţii Europei, mutarea centrului de greutate spre Est, şi va face ca Alianţa să devină mai puternică”, a subliniat ambasadorul american.
În replică, ruşii fac manevre militare
“Însă, pentru politica externă a Rusiei, acest mare triumf al Occidentului nu promite nimic îmbucurător”, consideră “Vremea Novostei”. “În pofida faptului că Moscova s-a opus ani în şir extinderii spre Est a NATO, acest lucru a avut, totuşi, loc. Trupele Alianţei au ajuns în imediata apropiere de graniţele Rusiei. Mai departe NATO nici nu se mai poate extinde – în faţa ei se află Moscova”, subliniază cotidianul rus citat.
Un alt cotidian rus, “Moskovski Komsomoleţ”, notează, în articolul intitulat “Numai NATO nu!”, că odată cu extinderea Alianţei “pe grănicerii ruşi îi aşteaptă insomnia”.
“Apropierea dintre Rusia şi NATO a devenit “aproape intimă”. (…)Politicienii şi militarii ruşi vorbesc despre extinderea colaborării cu Alianţa, dar, în acest timp, NATO îşi extinde cu încredere graniţele, apropiindu-se din ce în ce mai mult de Rusia. La rând se află Georgia, Ucraina, Republica Moldova şi Azerbaidjan. Se pare că în curând NATO pur şi simplu va sufoca Rusia cu “îmbrăţişările” ei afectuoase”, subliniază ziarul moscovit.
