Home » Politică externă » UE se pregăteşte să reia bătălia pentru legea brevetelor

UE se pregăteşte să reia bătălia pentru legea brevetelor

Comisarul european Charlie McCreevy a prezentat, în luna septembrie, în Parlamentul European planurile legate de politica privind brevetele. Dar sprijinul său pentru o lege europeană unitară a patentelor este deja contestat.

UE încearcă de mult să adopte o lege a brevetelor la nivel comunitar, pentru ca un brevet înregistrat în unul din statele membre să fie valabil în toate celelalte. Însă până acum toate încercările au eşuat deoarece ţările membre insistă să-şi păstreze propriile sisteme.

În 2002, Comisia propunea o Directivă privind invenţiile implementate prin computer (CII), respinsă de Parlament în iulie 2005 din cauza costurilor mari asociate traducerii, care ar pune piedici competiţiei şi inovaţiei.

Cu toate acestea, după mai puţin de un an, într-un discurs neoficial la o întâlnire a miniştrilor de finanţe ai UE, la Helsinki, pe 8 septembrie 2006, Charlie McCreevy, comisar pentru piaţa internă, îşi declara sprijinul pentru un Acord European asupra soluţionării litigiilor referitoare la brevete (Acordul EPLA). Propunerea de acord stipulează armonizarea legislaţiei privind brevetele în rândul ţărilor semnatare, şi înfiinţarea unei noi Curţi Europene a Brevetelor. Acordul va fi deschis şi statelor nemembre.

Parlamentul va vota această propunere pe 11 octombrie 2006, dar trei dintre grupurile politice din Parlamentul European, PES, ecologiştii/EFA şi GUE/NGL au depus o moţiune în care critică planul.

Probleme

Acordul European asupra Soluţionării Litigiilor referitoare la Brevete ar urma să acopere toate tipurile de brevete. Europa nu recunoaşte oficial producţia de software ca necesitând protecţie prin brevete; cu toate acestea, conform criticilor, Oficiul European de Brevete (EPO) eliberează un număr semnificativ de brevete software, în ciuda faptului că ele sunt respinse de Curţile naţionale. Criticii consideră că Acordul EPLA va conduce astfel în cele din urmă la patentarea software-ului, deoarece judecătorii noii Curţi (care se va înfiinţa prin EPLA) vor fi special aleşi de EPO şi astfel vor favoriza brevetele software.

Tot ei spun că noul sistem va mări costurile proceselor referitoare la brevete, şi astfel vor crea un cadru legislativ ostil companiilor de software mai mici.

Pe de altă parte, susţinătorii EPLA privesc Acordul ca pe un sistem adecvat care contribuie la depăşirea caracterului static al Reglementării privind Brevetul Comunitar.

Poziţii

Charlie McCreevy, Comisar European pentru Piaţa Internă şi Servicii, a declarat: “Ceea ce doreşte industria este un birou unic. Oamenilor nu le pasă cum se atinge acest obiectiv. Dar vor acţiune…Cred că a venit timpul să depunem un efort concertat pentru îmbunătăţirea sistemului european de brevete.”

Răspunsul, consideră el, este EPLA – “un sistem unificat care oferă industriei claritate şi stabilitate, evitând în acelaşi timp centralizarea excesivă şi fragmentarea.” EPLA, spune el, ar contribui, pe de altă parte, la îndeplinirea nevoii urgente de a sincroniza sistemul european cu sistemele juridice ale superputerilor producătoare de software: “Este Ziua Z pentru Europa în ceea ce priveşte protejarea proprietăţii intelectuale. …Ne confruntăm cu o concurenţă continuă, şi nu întotdeauna constantă, din partea SUA şi a Japoniei, dar şi a superputerilor economice emergente cum sunt China şi India.”

Moţiunea comună a PSE, ecologişti/EFA şi GUE/NGL solicită mai mult “echilibru între interesele deţinătorilor de brevete şi interesul public mai larg pentru inovaţie şi pieţe competitive.” Se afirmă că EPLA va compromite independenţa juridică, va creşte costurile proceselor şi va expune IMM-urile unor riscuri sporite.

Grupurile politice amintite consideră de asemenea că a încredinţa o autoritate centrală asupra brevetelor unui organism independent contravine principiului unei Europe unite: “Crearea unui Judiciar European pentru Brevete şi a unei Curţi Europene pentru Brevete non-UE ar pune sub semnul întrebării respectarea de către statele semnatare (care sunt şi state membre UE) a Curţilor comunitare şi a Pieţei Unice,” afirmă rezoluţia.

Maria Berger, purtător de cuvânt al PSE pe probleme juridice, explică: “Suntem cu toţii deschişi îmbunătăţirii sistemului de brevete european, dar trebuie să continuăm să căutăm soluţii în interiorul UE. Aceasta include nevoia de control democratic şi de Curţi cu adevărat independente.”

Umberto Guidoni, parlamentar european italian (GUE/NGL) avertiza: “După eşecul directivei privind brevetele software, EPO vine cu o altă propunere susţinută de McCreevy, şi mai nedemocratică şi mai periculoasă decât cea anterioară. EPLA nu se rezumă la brevetele software. Dar brevetele software reprezintă una din motivaţiile-cheie care stau în spatele Acordului. Parlamentul a fost cât se poate de clar anul trecut în ce priveşte dezacordul cu practicile de patentare ale EPO în anumite domenii. Iată de ce nu dorim o nouă Curte, controlată cam de aceiaşi oameni ca EPO.”

Pe de altă parte, negociatorii-şefi ai grupurilor PPE-DE şi ALDE doresc ca Parlamentul să susţină eforturile lui McCreevy pentru aprobarea EPLA.

Klaus-Heiner Lehne, parlamentar european (PPE-DE) afirmă că EPLA va conduce la proceduri simplificate şi costuri mai mici pentru IMM-uri: “Prin EPLA am avea o procedură juridică standardizată în toate statele-membre, în loc de 25 de proceduri diferite.” El a criticat “parlamentarii anti-inovaţie din rândul Grupului Socialist”, spunând: “Aceştia compară merele cu perele pentru a pune piedici unui sistem de brevete competitiv şi echilibrat în Europa. Singurul lucru pe care îl pot oferi aceşti oameni este dezgroparea brevetului comunitar în 20 de limbi, un proiect care nu va funcţiona niciodată.”

Dr. Klaus Dieter Langfinger, vicepreşedinte al Global Intellectual Property BASF, consideră că Acordul European asupra soluţionării litigiilor referitoare la brevete “face un pas important în direcţia cea bună. Folosirea resurselor existente, bine organizate şi cu experienţă, ale tribunalelor de primă instanţă din diverse ţări ar permite un start imediat, eliminând sarcina dificilă şi consumatoare de timp a înfiinţării unei noi Curţi fără a avea infrastructura necesară şi mai ales fără un număr suficient de judecători tehnici cu experienţă în litigii privitoare la brevete. Regimul de limbă propus evită traducerile scumpe şi excesive şi astfel face un pas înainte pe calea eficientizării. O Curte de a doua instanţă centralizată ar fi ultimul pas pentru asigurarea unui grad suficient de armonizare. Astfel, în ansamblu, EPLA ar fi un salt înainte din punctul de vedere al coerenţei şi al eficienţei, şi toţi ar trebui să sprijinim cât mai mult eforturile făcute până acum.”

Florian Mueller, programatorul care a lansat campania NoSoftwarePatents de lobby împotriva propunerii din 2002, afirma: “În ceea ce priveşte brevetele software, EPLA ar avea consecinţe mult mai rele decât ar fi avut directiva respinsă: nu doar că ar creşte gradul de aplicabilitate al brevetelor software în Europa, dar posesorii de brevete ar fi încurajaţi să se implice în litigii.”

Paşi recenţi şi viitori

* 28 septembrie 2006: Declaraţie a comisarului McCreevy urmată de o dezbatere în Parlament privind “Acţiuni viitoare în domeniul brevetelor”;

* 11-12 octombrie 2006:  Votul Parlamentului pe proiectul Acordului European asupra soluţionării litigiilor referitoare la brevete.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 42
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress