Anunţul a fost făcut public de către cunoscutul om de afaceri şi politician rus Aleksandr Lebedev în The New York Times la sfîrşitul lunii septembrie a.c. Deşi, iniţial s-a abţinut de la orice comentarii, într-un interviu acordat ziaristului italian Fiammetta Cucurnia ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, a recunoscut că doreşte să revină pe scena politică din Rusia. Cînd se va întîmpla acest lucru? În timp ce unii analişti ruşi sunt convinşi că revenirea lui Gorby în politică reprezintă o himeră, alţii cred că aceasta va avea loc în a treia decadă a lunii noiembrie din acest an. Cu toate că părerile sunt contradictorii, un singur lucru este clar. La Moscova viaţa partidelor mici este incertă, iar liberalii şi social- democraţii care fac parte din tabăra contestatarilor Kremlinului adună semnături şi fundamentează o nouă linie ideologică pentru o nouă construcţie politică.
Scena politică din Rusia se restructurează
La Moscova viaţa politică este agitată. Partidele mici fuzionează între ele, liderii remarcabili din opoziţie demisionează, iar în culisele scenei politice sunt gîndite partide noi. În spatele acestor permutări stă Kremlinul, stăpînul puterii politice.
Prima victimă a fuziunilor a constituit Partidul Agrar care pe 12 septembrie a.c. a semnat un Memorandum de fuziune cu Rusia Unită. O lună mai tîrziu, pe 10 octombrie, în cadrul celui de-al XV- lea Congres al Partidului Agrar fuziunea a fost aprobată.
În scurt timp, a venit rîndul partidelor de centru- dreapta. Pe 25 septembrie Partidul Echităţii Sociale în cadrul celui de-al IX-lea Congres a luat decizia de a se desfiinţa. În realitate, este vorba despre o fuziune între Rusia Echitabilă, Partidul Echităţii Sociale şi Partidul Verzilor.
Mişcările de pe scena politică au efecte şi asupra altor partide. Nikita Belîh, liderul Uniunii Forţelor de Dreapta, a anunţat pe 26 septembrie că părăseşte şefia partidului, fiind înlocuit de Leonid Gozman. Tînărul politician a reprezentat victima unui proiect politic ce urmăreşte formarea unei drepte aservite Kremlinului. Aceasta ar fi constituită din fuziunea Uniunii Forţelor de Dreapta, Partidul „Forţa Cetăţenească” şi Partidul Democrat al Rusiei. În propriul jurnal, referindu-se la problema demisiei, Belîh a precizat că nu crede în proiectul Kremlinului şi în modernizarea ţării de la centru. Astfel, nu a mai avut convingerea morală să rămînă într-un viitor partid caracterizat „marionetă” a Kremlinului de către Boris Nemţov în The New Times.
În acest context, cînd o parte a electoratului şi a elitei politice a rămas nemulţumită, la Moscova se negociază fondarea Partidului Democratic Independent al Rusiei. Iniţiativa a venit din partea lui Aleksandr Lebedev şi Mihail Gorbaciov.
Cine sunt Aleksandr Lebedev şi Mihail Gorbaciov?
Aleksandr Lebedev este un bancher de succes, dar şi un politician desăvîrşit. Născut într-o familie de intelectuali respectabili s-a integrat rapid sistemului sovietic ajungînd deopotrivă un economist versat, precum şi locotenent colonel în KGB. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice a început o nouă etapă în viaţă. A reuşit să înfiinţeze National Reserve Bank şi să obţină 30% din acţiunile Aeroflot. Astăzi, potrivit presei din Rusia, are peste 2 miliarde de euro.
Concomitent a devenit un politician activ. Momentul de vîrf a fost anul 2003, cînd s-a duelat cu Yuri Lujkov pentru primăria Moscovei, însă a pierdut cu 12,35% din voturi. Între- timp a fost ales deputat, remarcîndu-se ca adversar incomod pentru Rusia Unită, partid de la care a plecat în iunie 2007. Nici în partidul Rusia Justă nu a găsit înţelegere, fiind exclus în aprilie 2008 deoarece s-a dedicat unor acte compromiţătoare formaţiunii.
Mihail Gorbaciov este un personaj politic mult mai cunoscut. În calitate de ultim lider al U.R.S.S. a avut un rol determinant în dispariţia blocului sovietic. Ceea ce l-a propulsat ca un simbol în Occident, l-a făcut o paria în propria ţară. Drept dovadă, vesticii îl decorau cu premiul Nobel pentru Pace în 1990, iar compatrioţii săi îi acordau doar 0,5% din voturi la alegerile prezidenţiale din 1996. În plus, tentativele sale de a reveni în politică nu au beneficiat de sprijinul poporului rus.
Cum va arăta Partidul Democratic Independent al Rusiei?
Ofensiva declanşată de Kremlin la adresa partidelor mici are un ţel clar definit: liniştirea contestatarilor şi încadrarea lor într-o direcţie politică comună. Numai că, prin coagulare contestatarii nu dispar. De regulă, aceştia încearcă să se regăsească, adeseori înfiinţînd partide sau mişcări politice noi.
Aşa se întîmplă şi la Moscova. Liberalul Lebedev şi social- democratul Gorbaciov dîndu-şi deja mîna în vederea creării Partidului Democratic Independent al Rusiei. Mai mult, au lansat o invitaţie de alăturare lui Nikita Belîh şi Vladimir Rîjkov, doi politicieni de factură liberală foarte apreciaţi. Se pare că Belîh în prezent nu doreşte să se întoarcă în viaţa politică. În schimb, Rîjkov a declarat pentru RIA Novosti că este o „iniţiativă interesantă şi se gîndeşte serios să o ia în calcul”.
În ceea ce priveşte asocierea unui social- democrat cu un liberal în cristalizarea unui partid este mai puţin relevantă. Partidul Democratic Independent al Rusiei nu este creat pentru doctrinari, ci pentru electoratul reticent faţă de acţiunile Kremlinului.
Substratul ideologic al partidului va fi suplinit de cauză. Asta s-a observat din primele declaraţii oferite de iniţiatori. Lebedev a vorbit în faţa mass- mediei din Rusia despre un partid independent de Kremlin, o adevărată alternativă la dreapta aflată în cădere, iar Gorbaciov l-a completat precizînd că noua formaţiune nu va face favoruri puterii. Totodată au menţionat că Partidul Democratic Independent al Rusiei va milita pentru liberalizarea instituţiilor politice, controlul parlamentar asupra puterii, diminuarea capitalismului de stat şi reformarea sistemului juridic.
Momentan, discuţiile în vederea fondării partidului sunt în desfăşurare, fiind purtate, conform spuselor lui Gorbaciov pentru Interfax, de către anumiţi politicieni, intelectuali şi oameni de afaceri.
Analiştii ruşi sunt sceptici
Preconizatul Partid Democratic Independent al Rusiei va participa la alegerile parlamentare din 2011? Este o întrebare la care în momentul de faţă se caută răspuns.
Adevărul este că Mihail Gorbaciov după anul 1991 nu a constituit o opţiune pentru electorat. Ruşii nu l-au iertat şi l-au condamnat pentru totdeauna la dispariţie din viaţa politică. Numai aşa se explică de ce Partidul Social- Democrat pe care l-a fondat împreună cu Konstantin Titov, guvernatorul regiunii Samara, nu a reuşit să se impună ca forţă politică în Rusia. Un partid obscur, care a supravieţuit cinci ani şi nu a participat niciodată la alegeri, iar pe 13 aprilie 2007 şi-a încheiat activitatea pe baza unei hotărîri luate de Curtea Supremă de Justiţie. Acum, în rol de „deadiuşka” (bunic), Gorbaciov porneşte din nou la drum, propunîndu-şi să ofere ţării un curs nou. Afirmă că este necesară modernizarea Rusiei şi creşterea unei generaţii de politicieni capabili. Va fi susţinut?
Analiştii ruşi oferă un răspuns negativ. Profesorul şi politologul Sviatoslav Kaspe a declarat că nu crede în existenţa unei nişe social- democrate, analistul politic Dmitri Oreşkin, evidenţiază piedicile Kremlinului, iar Aleksei Malaşenko, membru al Centrului Carnegie din Moscova, vorbeşte despre lipsa unor şanse reale ca lideri precum Lebedev, Gorbaciov, Rîjkov şi Belîh să formeze un partid.
Înfiinţarea Partidului Democratic Independent al Rusiei reprezintă încă pentru mulţi o nebuloasă. În zilele următoare probabil vor apărea mai multe amănunte. Însă un rezumat asupra tuturor discuţiilor şi comentariilor va fi cunoscut pe 22 noiembrie, zi în care este aşteptată naşterea Partidul Democratic Independent al Rusiei în cadrul întrunirii Mişcării social- naţionale „Uniunea social- democraţilor”.
