USL va lansa un program de microindustrializare Interviu cu domnul deputat Constantin Niţă, vicepreşedinte PSD şi preşedintele PSD judeţul Braşov

Domnule deputat Constantin Niţă, credeţi că ar fi oportună reînfiinţarea unui minister pentru IMM?
Pentru IMM-uri nu este funda­men­tală existenţa unui minister dedicat, cât mai degrabă existenţa unui cadru legislativ şi fiscal propice dezvoltării mediului de afaceri.
În ultimii ani, acest lucru nu s-a întâmplat, iar statisticile arată o cifră alarmantă în ceea ce priveşte numărul de falimente înregistrate la nivelul IMM-urilor – aproximativ 100.000 de IMM-uri au dispărut în România, în ultimii ani.
În acest context, trebuie să privim acest sector cu maximă seriozitate pentru că, practic, suntem într-un punct zero, în care încercăm să readucem încrederea oamenilor în oportunitatea dezvoltării unei afaceri în România.
Ce măsuri pregăteşte PSD pentru IMM-uri?
Programul nostru de guvernare este extrem de extins, existând o interconectare a domeniilor-cheie, astfel încât să putem vorbi despre o dezvoltare coerentă a economiei loca­le. Vorbim despre măsuri care vizează sporirea competitivităţii eco­nomice şi refacerea încrederii investitorilor şi, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc.
Principalele măsuri adresate acestui sector includ:

•  îmbunătăţirea legii insolvenţei şi a procedurilor de restruc­turare/li­chi­dare, împreună cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, pentru dinamizarea mediului de afaceri;
•  creşterea accesului la achiziţii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând şi sistemul de calificare al acestora şi simplificarea criteriilor de eligibilitate.

De asemenea, nu trebuie să privim piaţa locală în afara pieţei europene şi a celei internaţionale, per ansamblu. Acest lucru nu face decât să blocheze potenţialul extraordinar de dezvoltare a mediului de afaceri românesc. Pentru a maximiza acest potenţial, noi milităm pentru reconectarea principalilor actori – instituţii, IMM-uri, – la reţeaua de contacte economice internaţionale şi regionale. O astfel de expunere este utilă din perspectiva  potenţialei extinderi şi diversificări a pieţelor de desfacere.
Pe termen scurt şi mediu, ne vom concentra eforturile asupra creşterii interesului pentru ceea ce înseamnă demers al actorilor din mediul privat, astfel încât să putem avea o bază sustenabilă pentru refacerea poten­ţia­lului de creştere neinflaţionist al economiei României. Aceste eforturi se vor materializa în acţiuni concrete, promovate la nivel naţional:

•  promovarea de măsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivă sistemică, creşterea inter­medierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înfiinţarea instituţiei mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanţe;
•  înfiinţarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României;
•  lansarea unui Program de micro-industrializare;
•  control financiar fiscal de fond doar o singură dată la trei ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului „o sin­gură dată”, în vederea eliminării soli­citărilor adresate IMM-urilor de către o instituţie publică de a depune docu­mente emise de către alte instituţii;
•  relansarea industriei imobiliare şi conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente ca de exemplu obligaţiunile garantate cu portofolii de active;
•  elaborarea si implementarea „Testului IMM” –Impactul asupra IMM-urilor.

Aţi militat pentru două proiecte, abandonate de PDL, este vorba de aeroportul internaţional Braşov şi autos­trada Bucureşti-Braşov. Ce speranţe aveţi acum pentru reluarea acestora?
Există un raţionament extrem de simplu pentru faptul că am considerat dintotdeauna priorităţi strategice aceste două proiecte – aeroportul şi autostrada Bucureşti-Braşov.
Sunt proiecte ce ţin de dezvoltarea infrastructurii unei regiuni. Ştim cu toţii că fără infrastructură, astăzi, în secolul XXI, nu putem vorbi despre dezvoltare socio-economică.
Din păcate, PDL a ales să ignore aceste obiective strategice din cauza faptului că la conducerea CJ se afla o persoană aparţinând unei alte for­ma­ţiuni politice. Acest lucru nu s-a întâm­plat doar la Braşov, ci a reprezentat politica de stat din ultimii ani. Evident, din această cauză ne confruntăm acum cu situaţii extrem de dificile din punct de vedere economic. Nu putem vorbi despre oportunităţi de investiţii sau dezvoltare zonală fără a avea infrastructură.
Am siguranţa că vom putea relua în mod coerent aceste proiecte, după 10 iunie, când lucrurile vor fi foarte clare din punct de vedere al voinţei electoratului. Ştim că este nevoie de voinţă politică pentru a finaliza cele două proiecte şi noi avem capacitatea de a face efortul necesar valorificării acestei şanse pentru judeţul Braşov.
 Aţi susţinut că România ar trebui să se orienteze mai mult către grupul BRIC. Puteţi să dezvoltaţi această idee?
Face parte tot din ceea ce eu numesc deschidere către regiune şi către spaţiul internaţional. Suntem o ţară cu un potenţial extraordinar din multe puncte de vedere – industrial, agricol, cercetare, turism. Marea noastră problemă o constituie „ auto-izolarea” generată în principal de incompetenţa celor care au condus România în ultimii ani, ţinând cont de interesele personale şi ignorând puterea relaţiilor diplomatice.
BRIC este o structură care include ţările cu cea mai rapidă dezvoltare a pieţelor din lume – Brazilia, Rusia, India şi China. Două dintre acestea, Rusia şi China, au reprezentat la un moment dat, din punct de vedere economic, parteneri strategici pentru România. Ceea ce trebuie să facem noi în următoarea perioadă este să ne fructificăm atuurile în raport cu celelalte ţări din regiune, fără a ceda din controlul asupra propriilor ele­men­te strategice. România are negociatori buni, are diplomaţi extraor­dinari şi specialişti expe­rimentaţi. Împreună vom lucra la restabilirea acelor punţi de legătură care să ne permită accesul la marile pieţe internaţionale, pentru a relansa economia naţională. Obiectivul principal este să ne transformăm din ţară importatoare în ţară exportatoare.
Aţi avut o interpelare a fostului premier referitor la unele nereguli sesizate la Transelectrica. Despre ce este vorba şi dacă aveţi un răspuns. Legat de asta, care va fi opţiunea PSD cu privire la privatizările din sectorul energetic?
A fost o reacţie firească la o situaţie extrem de sensibilă înregis­trată la nivelul tuturor companiilor de stat din domeniul energiei. Vorbeam la acel moment despre evoluţia negativă a companiei, de scăderea înregistrată la nivelul veniturilor şi despre impactul negativ asupra bugetului de stat. Nu am primit niciun răspuns din partea fostului premier, însă faptul că moţiu­nea noastră a trecut, având o compo­nentă importantă bazată pe modul în­doiel­nic în care s-au realizat privatizările din domeniul energiei şi au fost distribuite resursele minerale ale ţării, arată că am fost extrem de vigilenţi şi putem stopa abuzurile din sistem.
Pe acest segment, prin programul de guvernare, ne-am propus continuarea procesului de privatizare după finalizarea unui audit privind activitatea Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice, a societăţilor supuse acestui proces. De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor naţionale de interes strategic în domeniul energiei – hidrocentrala Tarniţa – Lăpuşteşti, Unităţile 3 şi 4 Cernavodă, noile grupuri energetice de la Rovinari, Işalniţa, Iernut, Brăila, Galaţi, Borzeşti etc.

(Interviu realizat de Virginia MIRCEA)