Victoria Syriza în Grecia a căpătat anvergură europeană deoarece mișcările radicale câștigă teren pe tot întinsul continentului. Partidului lui Tsipras a fost aplaudat la scenă deschisă în Franța, în Spania partidul Podemos, care se legitimează ca o a doua Syriza, este pe primul loc în sondaje, iar în țări ca Marea Britanie, Germania și Danemarca partidele radicale câștigă teren în fața celor tradiționale.
În acest moment, administrația de la Bruxelles trebuie să acționeze, dar nu are foarte multe variante. Comisia Europeană pare înclinată să ofere niște concesii Greciei, dar, cel mai probabil, acestea nu vor schimba cu nimic situația economică a cetățenilor. Premierul grec Alexis Tsipras a anunțat sfârșitul austerității, iar grecii au mari așteptări de la noul guvern. În campania electorală, Syriza a promis mai multe cheltuieli publice, dar în acest moment, nu există suficiente lichidități. Guvernul de la Atena mizează pe faptul că oficialii europeni nu-și pot permite ca Grecia să iasă din zona euro și vor fi de acord cu restructurarea datoriei. Aici intervine decizia foarte grea pe care Comisia Europeană este forțată să o ia. Dacă este de acord cu cererile grecilor, țări precum Spania, Portugalia și Irlanda vor dori și ele o reeșalonare a datoriei, iar populația europeană poate percepe acest eveniment ca un semnal clar că partidele radicale/anti-sistem reprezintă soluția optimă pentru reducerea austerității. Dacă Uniunea Europeană este fermă și nu renegociază datoriile grecilor, parlamementul de la Atena va marșa pe ieșirea din zona euro sau chiar din UE, deși acest lucru ar fi împotriva dorințelor propriilor cetățeni.
Indiferent de cum vor decurge negocierile dintre Atena și Bruxelles, este evident că, la nivel european, extremismul reprezintă o problemă tot mai stringentă, iar, dacă Syriza a ajuns la putere datorită austerității, acest lucru se poate repeta în multe țări europene, deoarece criza economică a afectat pe lângă economia statelor și încrederea cetățenilor în partidele tradiționale.
Radicalismul european
Criza financiară și măsurile de austeritate ce au urmat au readus în atenția publică partidele radicale sau anti-sistem. Victoria Syriza a fost apreciată în toată Europa de partidele anti-sistem, fie că acestea au o doctrină de stânga (la fel ca Syriza) sau sunt radical de dreapta. În Franța, toate partidele, cu excepția dreptei conservatoare, au salutat rezultatul alegerilor din Grecia. Este foarte interesantă poziția Frontului Național, partidul de extremă dreapta din Franța, care vede în victoria Syriza ”o palmă dată austerității impuse de UE”. Partidul condus de Marine Le Pen, care este profund euro-sceptic, încearcă să facă din alegerile grecești un prim pas spre ”procesul euro-austerității”. Marine Le Pen vede în victoria Syriza o legitimare a extremismului la nivel european, iar scorul foarte bun pe care partidul său îl are în sondajele realizate în vederea alegerilor regionale din acest an fac din Franța un pericol real pentru modul actual de funcționare al Uniunii Europene.
Victoria Syriza pare să fi afectat foarte mult și Germania, deoarece cancelarul Angela Merkel și-a construit succesul electoral pe ideea că banii germanilor nu vor fi ”risipiți” pe guvernele ce nu aplică reformele impuse de Bruxelles. Simpla negociere dintre Atena și Comisia Europeană îi aduce prejudicii electorale cancelarului german. Pe lângă problemele legate de Grecia, Uniunea Creştin-Democrată, partidul condus de Angela Merkel, se confruntă pentru prima dată cu o opoziție din partea dreptei, Alternative fur Deutschland. Acest partid a fost creat în 2013 și se încadrează în partidele euro-sceptice. Este de așteptat ca la viitoarele alegeri din Germania, Alternative fur Deutschland să fure din voturile Uniunii Creștin-Democrate
Spania pare cel mai aproape de exemplul Greciei. Partidul de stânga Podemos, înființat în 2013 și provenit din ”mișcarea indignaților”, a mobilizat un număr mare de oameni împotriva austerității impuse de guvernul conservator de la Madrid, dar și împotriva politicii promovate de Uniunea Europeană. Deși Spania nu se află în situația Greciei, economia spaniolă înregistrând un progres vizibil în ultimul an, șomajul este în continuare la 23%. Ideea de bază a partidului Podemos este că “o minoritate coruptă care a comis cel mai mare jaf din istoria recentă a Spaniei” este la putere, iar acest fapt duce la un nivel scăzut de trai al populației. Datorită unui lider carismatic și unor puternice mesaje sociale, Podemos este pe primul loc în sondaje și are șanse mari la alegerile regionale din Spania.
Ce câștigă Rusia din criza europeană?
Relațiile dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană s-au răcit odată cu anexarea Crimeei, dar politica adoptată de Bruxelles nu a fost împărtășită de toate țările UE. Ungaria a devenit pivotul Rusiei în Uniunea Europeană, iar partidele radicale din Franța, Grecia și Spania și-au exprimat dezapropabrea în legătură cu sancțiunile multiple impuse de UE și SUA Rusiei. Victoria partidului de extremă stânga în Grecia poate fi interpretată și ca o victorie a Rusiei, deoarece relațiile dintre liderul Syriza, Alexis Tsipras, și Vladir Putin sunt de notorietate (în mai 2014, în timpul crizei legate de Ucraina și Crimeea, Tsipras a vizitat Moscova și s-a întâlnit cu președintele rus). În acest moment, Rusia are în Uniunea Europeană două state prietene (Ungaria și Grecia) iar, odată cu creșterea valului de radicalism, este posibil ca sancțiunile împotriva Federației Ruse să fie din ce în ce mai greu de adoptat.
Criza economică a făcut o parte a populației Uniunii Europene să se îndoiască de beneficiile unei Europe unite. Creșterea în sondaje a partidelor anti-sistem este, de fapt, o creștere a euroscepticismului. Extinderea fenomenului eurosceptic poate duce la slăbirea instituțiilor europene, iar acest lucru va afecta fiecare țară membră, deoarece o Europă unită este o Europă cu instituții comune puternice.
