Comisia Europeană (CE) a desemnat 2009 ca fiind “Anul european al inovării şi creativităţii”, după ce anul 2008 a fost Anul dialogului intercultural, iar 2007 a avut în prim-plan acordarea de oportunităţi egale pentru toţi europenii.
Anul european al creativităţii şi inovării 2009 se va desfăşura sub deviza “Imaginează. Creează. Inovează”. Obiectivul Anului este promovarea de demersuri creative şi inovatoare în diferite sectoare ale activităţii umane şi contribuţia la o mai bună pregatire a Uniunii Europene pentru provocările viitoare ale unei lumi globalizate.
Anul european al creativităţii şi inovării îşi propune sensibilizarea cu privire la importanţa creativităţii şi a inovării, competenţe-cheie pentru dezvoltarea personală, socială şi economică. Punând în valoare creativitatea şi inovarea, UE doreşte să modeleze viitorul Europei în contextul unei concurenţe la nivel mondial, promovând potenţialul de creativitate şi inovare al fiecăruia dintre cetăţenii Uniunii. În acest context, UE îşi propune crearea unui cadru propice pentru promovarea unei dezbateri referitoare la modalităţile prin care s-ar putea spori potenţialul creativ şi inovator al Europei. Ca şi în cazul Anilor europeni precedenţi, măsurile vor include campanii de promovare, manifestări şi iniţiative la nivel european, naţional, regional şi local.
Potrivit comisarului european pentru educaţie, cultură, formare şi tineret Jan Figel’, citat de Departamentul de Presă al Comisiei Europene: ”Atât creativitatea, cât şi capacitatea de inovare sunt calităţi umane esenţiale – ele sunt inerente tuturor şi le utilizăm în multe situaţii şi locuri, în mod conştient sau nu. Aş dori ca cetăţenii Europei să înţeleagă mai bine, graţie acestui An european, faptul că, prin promovarea talentelor umane şi a capacităţii umane de inovare, putem crea o Europă mai bună, pentru a o ajuta să îşi dezvolte pe deplin potenţialul, atât pe plan economic, cât şi pe plan social”.
Anul european 2009 va cuprinde pe agenda sa mai multe sectoare de activitate. În afară de educaţie şi de cultură, vor avea loc şi manifestări legate de politicile regionale, cele privind IMM-urile sau cele de cercetare.
Inaugurarea oficială va avea loc la Praga, pe 7 ianuarie 2009, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi a prim-ministrului ceh Mirek Topolanek. Toate statele membre UE vor fi reprezentate, printre alţii, de coordonatorii naţionali desemnaţi în acest scop.
Ca şi în Anii europeni anteriori, mai multe personalităţi care se disting in materie de creativitate si inovare au fost invitate şi au acceptat să devină Ambasadori ai Anului. Printre acestea se numără: Esko Tapani Aho – fost prim-ministru finlandez, om de afaceri prestigios şi autor al unui raport al UE cu privire la inovare; profesorul Bengt-ke Lundvall, unul dintre cei mai de seamă cercetători europeni în domeniul inovarii; Sir Ken Robinson, somitate mondială în materie de creativitate şi educaţie; Jonathan Paul Ive, designer-şef la Apple; Jean-Philippe Courtois, preşedinte al Microsoft International; profesorul Erno Rubik, creatorul celebrului cub Rubiksi. De asemenea, pe lista ambasadorilor se regăseşte pentru al doilea an consecutiv şi Radu Mihăileanu, regizor şi scenarist francez de origine română.
În plus, şase dezbateri publice privind subiecte-cheie legate de creativitate şi inovare vor avea loc la Bruxelles în cursul Anului, în vederea oferirii unei platforme pentru reflecţie şi schimb de idei, care poate contribui la o dezbatere de politică în acest domeniu. Aceste dezbateri se vor referi la aspecte precum diversitatea culturală, sectorul public, educaţia, societatea bazată pe cunoaştere, dezvoltarea durabilă sau artele şi industriile creative.
Şi pentru că tot vorbim de creaţie şi inovare, poate că n-ar fi rău ca măcar în acest an autorităţile române să acorde ceva mai multă atenţie domeniului inventicii şi inovării. Deoarece, după cum bine se ştie inventatorii români îşi adjudecă o mulţime de medalii de aur la Saloanele de profil din străinătate dar sunt iluştri anonimi la ei acasă. Iar invenţiile premiate ajung de obicei, pe bani mai mulţi sau mai puţini, şi sunt implementate tot în străinătate. Aceasta în cazul fericit în care nu zac în continuare între coperţile unor dosare prăfuite. (G. Ioniţă)
