Home » Cover story » HP

HP

Hewlett-Packard a început ca mai toate companiile din industria IT – într-un garaj din California… În deceniul 4 al secolului trecut, doi proaspeţi absolvenţi de la Stanford au decis să pună bazele unei companii. Primul produs – un oscilator care permitea verificarea instalaţiilor de sunet. Primul client, Walt Disney, care a cumpărat opt astfel de oscilatoare pentru a testa echipamentele de sunet utilizate la filmul “Fantasia”.

Bill Hewlett şi David Packard s-au împrietenit într-o tabără de pescuit din Colorado după absolvirea universităţii. Bill a decis apoi să-şi continue studiile, în vreme ce Dave s-a angajat la General Electric. Sprijiniţi de un profesor de la Stanford, Fred Terman, cei doi decid să o pornească pe cont propriu, şi astfel, în 1938, cu un capital de pornire de 538$ constând în echipamente şi cash, cei doi pun bazele companiei în garajul din Palo Alto. Primul aparat realizat de ei avea să fie un oscilator pe care l-au numit HP 200A “ca să creadă lumea că suntem în afaceri de mai multă vreme”. Primul client important a fost compania Walt Disney care a cumpărat 8 oscilatoare, pentru a testa echipamentele de sunet utilizate la filmul “Fantasia”.

Parteneriatul dintre cei doi a fost oficializat pe 1 ianuarie 1939, iar numele companiei a fost decis dând cu banul.

În 1940, compania se mută în sfârşit din garaj într-o clădire închiriată. În 1941, Bill pleacă să-şi satisfacă serviciul militar (până în 1947), compania fiind condusă în această perioadă de Dave. În 1942 începe construcţia primului sediu propriu, care conţinea birouri, un laborator şi spaţii de producţie. Clădirea a fost construită în ideea că, dacă afacerea va da faliment, să fie transformată în depozit alimentar.

În 1947 compania producea deja 40 de articole şi, la un târg din New York, Dave anunţa participanţii că viitorul companiei este foarte promiţător.

În 1951, HP inventează un echipament de măsurare a frecvenţei, care reducea la maximum timpul necesar măsurătorii de la 10 minute la 1-2 secunde. Echipamentul este cumpărat de staţiile radio pentru a verifica banda de frecvenţă din necesitatea de a se conforma standardelor FCC. De-a lungul anilor, aceste echipamente şi altele înrudite vor aduce companiei miliarde de dolari.

În 1956 compania scoate primele osciloscoape, modelele 130A/150A – nişte aparate de măsură care permit observarea variaţiilor de tensiune pe un ecran.

În anul următor, compania devine publică şi prima cotaţie a acţiunilor este de 16$. Toţi angajaţii cu o vechime mai mare de 6 luni primeau un număr de acţiuni şi posibilitatea de a cumpăra altele la un preţ special.

În 1958, HP face prima achiziţie: F.L. Mosley Corp, din Pasadena, California, producător de echipamente de înregistrare grafică. În acest mod, HP intră pe piaţa plotterelor, un precursor al diviziei de imprimante.

Compania se reorganizează şi fiecare grupă de produse devine o organizaţie de sine stătătoare, responsabilă cu dezvoltarea, producţia şi comercializarea produselor din gama respectivă. Imediat ce un grup de produse depăşeşte 1.500 de angajaţi, el devine o unitate independentă. Această descentralizare va permite companiei să reacţioneze mai bine la schimbările mediului şi să evite transformarea într-o structură anchilozată birocratizată.

În 1957 se semnează Tratul de la Roma şi apare piaţa comună europeană. Bill Hewlett pleacă în Europa pentru a analiza oportunităţile de afaceri de acolo. Ca rezultat al acestei călătorii, HP îşi stabileşte cartierul general al operaţiunilor de marketing la Geneva, în Elveţia, şi deschide o fabrică la Boebligen, în Germania de Vest.

În 1960, compania deschide prima fabrică din SUA în afara Californiei, în Loveland, Colorado. În 1961, HP ajunge pentru prima dată pe tabloul principal al New York Stock Exchange. Compania este listată sub simbolul HWP. Tot în acest an, compania se extinde pe piaţa echipamentelor medicale prin achiziţionarea companiei SanBorn, din Waltham, Massachusetts. Această divizie va aduce venituri semnificative companiei.

În 1962, HP ajunge pentru prima oară în Top 500 al revistei “Forbes”, direct pe locul 460, crescând an de an.

În 1963, compania se extinde pe piaţa asiatică şi formează primul joint-venture în Japonia. Vânzările externe ajung la 18 procente din cifra totală de afaceri, cele mai importante pieţe fiind Europa de Vest, Canada şi Japonia.

În 1964 compania aniversează 25 de ani. Cu această ocazie, Dave Packard este ales CEO, iar Bill Hewlett preşedinte.

În 1965, compania achiziţionează F&M Scientific Corporation, care introduce HP pe piaţa echipamentelor de analize chimice.

În 1966 apare primul calculator HP, 2116A, într-o versiune incipientă a sistemului “plug and play”. Computerul interacţiona cu o mulţime de echipamente de testare şi măsurare. Este cel mai voluminos echipament construit vreodată de HP şi marchează prima utilizare a circuitelor integrate.

În 1966, majoritatea computerelor trebuia ţinute în încăperi cu aer condiţionat. HP însă a considerat că produsul său trebuia să fie la fel de versatil ca şi celelalte echipamente de testare şi măsurare cu care interacţiona, ca atare a fost proiectat pentru a fi utilizat oriunde şi oricând. În funcţie de dotări, acest computer costa între 25.000 şi 50.000$. Primul computer a fost vândut la Woods Hole Oceanographic Institute şi a fost utilizat la bordul unui vas, într-un mediu foarte salin, vreme de peste 10 ani.

În 1968, HP produce primul calculator desktop, HP9100A. Calculatorul programabil stoca informaţiile pe carduri magnetice şi permitea cercetătorilor să efectueze operaţiuni de calcul sofisticate pe acelaşi computer. Materialele publicitare numesc acest calculator “computer personal”, fiind una din primele utilizări ale termenului.

În 1972, compania face încă un pas important în domeniul computerelor personale cu HP-35, primul calculator ştiinţific de buzunar. În 2000, Forbes ASAP avea să-l numească printre primele 20 de produse care au influenţat omenirea.

Primul calculator de buzunar programabil apare în 1974 şi este comercializat la un preţ de 795$.

În 1980, HP introduce primul computer personal, HP-85. În acelaşi an apare prima imprimantă laser ieftină, care putea fi utilizată în birourile obişnuite.
Anul următor, produsele HP sunt disponibile în China.

Pe 4 noiembrie 1982, Compaq introduce primul computer portabil care rulează software 100% compatibil cu IBM. Echipat cu procesor de 4,7 Mhz şi 640 Kb RAM şi două unităţi floppy de 5 ź inch, computerul cântărea aproape 15 kg.

În 1984, tehnologia de imprimare cu cerneală termică dezvoltată de HP duce la apariţia imprimantelor ieftine, HP ThInkJet, care vor elimina de pe piaţă zgomotoasele imprimante matriceale.

Urmează apoi introducerea imprimantelor laser, LaserJetz, care, prin calitatea deosebită a imprimării (300 dpi, faţă de 96 dpi cât aveau imprimantele jet), devin rapid un succes.

În 1985, HP realizează primul joint-venture în China. Compaq ajunge să fie listată la NYSE.

În 1986 HP devine prima companie care introduce arhitectura RISC (Reduced Instruction Set Computing). Utilizarea acestei arhitecturi face microprocesoarele mai rapide şi mai ieftine. Compaq introduce în 1986 primul computer cu microprocesor 386 – cu 9 luni înainte de IBM.

În 1988, HP lansează seria DeskJet şi ajunge pe locul 49 în Top 500 al revistei “Forbes”. Pentru prima dată, compania este listată pe o altă bursă decât cea de la New York, bursa din Tokyo.

În 1989 HP celebrează a 50-a aniversare.

În 1991, apare HP95LX unul dintre cele mai puternice dispozitive de buzunar. Dispunea de un calculator, telefon, organizator, un editor de texte şi un port infraroşu pentru transferul de date.

În 1993, HP lansează HP OmniBook 300, un computer superportabil a cărei baterie era capabilă să reziste unui zbor de-a lungul SUA.

În 1994, HP produce cea mai puternică diodă LED din lume, pe care o încorporează într-o varietate largă de produse. De asemenea, lansează OfficeJet, un echipament multifuncţional special destinat birourilor sau uzului casnic.

În 1996, pe 16 martie, Dave Packard, cofondatorul companiei, decedează. În 1997, compania cucereşte un premiu Emmy pentru contribuţia adusă la dezvoltarea tehnologiei de compresie MPEG. HP este inclusă în cele 30 companii care formează indicele Dow Jones Industrial.
În 1998 apare Jornada, un palmtop foarte puternic, ce utilizează sistemul de operare Windows CE.

În iulie, HP o numeşte pe Cerleton (Carly) S. Fiorina preşedinte şi CEO, care devine astfel una dintre cele mai influente personalităţi feminine din lume. Carly a venit la HP după aproape 25 de ani la AT&T.

Compania lansează un nou concept, Invent, şi un nou logo.

În 2000 compania ajunge pe locul 13 în Top 500. Anul următor, decedează celălalt fondator al companiei, Bill Hewlett. În mai 2001, compania introduce primele sisteme bazate pe procesorul Iktaniun, platforma noi generaţii de procesoare, pe 64 biţi. Pe 4 septembrie se face anunţul oficial conform căreia Compaq şi HP intenţionează să se unească, formând astfel un gigant IT de 87 miliarde dolari.

Pe 3 mai 2003 are loc unificarea oficială a celor două companii. Noul HP serveşte mai bine de un miliard de clienţi în 162 de ţări.

Publicat în : Mari corporatii  de la numărul 21

© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress