Primul an în Uniunea Europeană a adus câteva noutăţi importante pentru economia românească. Cea mai importantă noutate a fost fluctuaţia foarte mare a cursului valutar, asta după perioade îndelungate în care cursul se mişca într-o singură direcţie. Acum, în cursul aceluiaşi an am avut o apreciere-record şi o depreciere-record cu un ecart de aproape 20%.
De unde pornim?
2007 a fost un an mult mai bun din punct de vedere economic decât pare la prima vedere. Seceta din vară a afectat puternic creşterea economică, aceasta situându-se după toate probabilităţile sub 6% – ceea ce totuşi reprezintă o performanţă în condiţiile în care în UE aceasta este de 2% – şi a dat peste cap inflaţia, nu doar pentru 2007, ci şi pentru 2008. Creşterea productivităţii rămâne la ritmuri ridicate, ceea ce crează premise pozitive pentru 2008. Execuţia bugetară este destul de echilibrată şi probabil că deficitul bugetar nu va depăşi o jumătate de punct, în condiţiile în care planificarea iniţială mergea pe un deficit de 2,8%. La momentul redactării acestui articol, nu dispunem decât de cifrele pe primele trei trimestre, însă trimestrul patru nu are cum să modifice prea mult trendul. Bugetul public a înregistrat un excedent de 0,19% din PIB (733 milioane lei, adică 220 milioane euro) după primele nouă luni, conform datelor publicate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Pentru întreg anul, bugetul public avea programată o ţintă de deficit de 2,7% din PIB, deşi după nouă luni încasările încă depăşeau cheltuielile publice.
Defalcat, bugetul de stat pe nouă luni a înregistrat o creştere de 44,01% faţă de anul trecut la veniturile din impozitul pe venit şi salarii, 33,73% la impozitul pe profit, 10,25% la încasările din TVA, 8,69% la cele din accize. În schimb, taxele vamale au scăzut la 39,18%, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană şi a nebuniei de la începutul anului.
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a înregistrat o creştere de 20,4%, bugetul asigurărilor sociale de stat 21,73%, cel de şomaj de 11,72%, în vreme ce bugetele locale au înregistrat venituri cu 41,9% mai mari.
Per ansamblu, execuţia bugetară de anul acesta este mult mai echilibrată decât cea de anul trecut, când la 9 luni aveam un excedent de peste 1%, oarecum neaşteptat ţinând cont de tumultul politic din aceste prime 9 luni.
Tabloul acesta frumos este însă umbrit de problema inflaţiei şi a deficitului de cont curent. BNR a ratat ţinta de inflaţie pentru anul acesta şi o poate rata şi pe cea de anul viitor (aşa explicându-se agitaţia din ultima vreme a lui Mugur Isărescu).
Creşterea în noiembrie a dobânzii de politică monetară a BNR a pus presiune pe curs, care atinsese valori-record. De altfel, în anul 2007 am avut parte de extreme foarte depărtate, de la 3,1 la 3,7 lei pentru un euro. În decembrie, leul pare a se înscrie în palierul de 3,4-3,5, infirmând previziunile optimiste de anul trecut – printre care şi ale mele, care mizau pe un curs între 3,1 şi 3,2. Cum s-a ajuns aici? Există două influenţe: cea internă este dată de inflamarea preţurilor cauzată de anul agricol slab care a dus la creşterea exagerată a preţurilor alimentelor (uleiul şi-a dublat practic preţul, de exemplu) şi criza economică mondială generată de căderea pieţelor imobiliare din SUA şi Marea Britanie şi de inflaţia puternică din UE. Economia românească este acum bine conectată la economia mondială şi resimte mult mai acut – ţinând cont că este încă o economie fragilă – şocurile transmise de aceasta.
Ce va fi în 2008?
Economia românească nu poate fi decuplată de cea mondială, din contră, influenţele acesteia vor fi din ce în ce mai puternice. Suntem de părere că efectele crizei imobiliare americane sunt abia la început şi 2008 va fi anul în care ele vor fi mai pregnant vizibile. Va exista o presiune majoră asupra monedei americane şi există pericolul ca OPEC să renunţe la dolar – ceea ce ar însemna o lovitură majoră pentru economia americană. În Europa există presiuni inflaţioniste puternice şi, cum 70% din schimburile comerciale ale României sunt cu UE, este firesc ca acestea să fie resimţite şi de economia românească.
Aşadar, inflaţia are slabe şanse să revină în intervalul ţintit de BNR. Cred că ea va fi mai aproape de 5%, ceea ce înseamnă încă o lovitură pentru credibilitatea BNR. În 2007, aceasta nici măcar nu a mai putut da vina pe guvern pentru a-şi salva obrazul. BNR ar putea majora dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale în ianuarie, până la 8%. În context internaţional, urcarea dobânzii de către BNR, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană (BCE) sau banca centrală din SUA, Federal Reserve, vor menţine probabil dobânzile, ar putea mări diferenţialul de dobândă în favoarea leului, sporind astfel atractivitatea monedei naţionale, care a avut de suferit în ultimele luni, pe fondul lipsei de încredere din piaţă.
Cursul valutar va continua să fluctueze însă – tot pentru credibilitatea BNR – nu cred că un ecart de 20% mai este posibil, ci va fluctua între 3,2 şi 3,5 lei pentru un euro. Guvernatorul Băncii Naţionale a României a declarat spre sfârşitul lunii trecute că instituţia nu este „confortabilă“ cu fluctuaţiile de curs de schimb ale leului, deoarece acestea „nu fac bine“ economiei în contextul în care leul se ieftinea spre 3,64 lei/euro, un nivel minim pe 2007 la momentul respectiv pentru moneda naţională, care marca o depreciere de circa 17% faţă de nivelul de 3,11 lei/euro atins la începutul lunii iulie.
„Pentru o economie mică şi deschisă ca a României, (cursul de schimb) este o variabilă vitală. Fluctuaţiile de curs nu fac bine economiei. În ciuda faptului că ţintim inflaţia, nu suntem confortabili cu variaţiile mari de curs“, spunea Isărescu, într-un interviu pentru The Money Channel.
Creşterea economică va continua la ritmuri ridicate şi, dacă va fi un an agricol bun, putem spera chiar la o creştere economică de 7%. În orice caz, ea va fi de cel puţin 6%.
Deficitul comercial a dat în trimestrul trei primele semne de reducere a ritmului de creştere astfel că în 2008 există premisele ca el să fie în jurul a 13% din PIB.
Varianta „oficială”
Conform ultimei variante a prognozei Comisiei Naţionale de Prognoză, care urmăreşte traseul economiei naţionale până în 2013, indicatorii macroeconomici sunt mai „negri“ decât în varianta de primăvară. Astfel, Comisia a majorat estimările privind deficitul de cont curent din 2008 şi 2009, la 13,6% din PIB, respectiv 13,4%, şi, în acelaşi timp, a diminuat nivelurile anticipate pentru 2011-2013, la finele intervalului deficitul urmând să se situeze la 9,4% din PIB. Din păcate, estimările pentru 2008 şi 2009, anunţate în varianta finală a prognozei de toamnă, sunt mai ridicate decât cele anunţate în septembrie, de 13,3% din PIB şi, respectiv, 13,2%. Pentru acest an, CNP menţine nivelul preconizat anterior, de 13,4% din PIB. Şi Comisia Europeană a revizuit în urcare, în prognoza de toamnă estimările privind deficitul de cont curent al României pentru 2007 şi 2008, la 13,7% din PIB, respectiv 15,5%, şi a anunţat prognoza pentru 2009, de 16,2% din PIB.
Totodată, CNP a revizuit în creştere cu 1,5 puncte procentuale şi cu 0,7 puncte procentuale şi inflaţia de la sfârşitul acestui an, şi pe cea din decembrie 2008, creşterea preţurilor fiind anticipată la 6% şi, respectiv, 4,5%. Potrivit variantei finale a prognozei de toamnă, CNP a reevaluat în creştere şi inflaţia din 2009 şi 2010, la 3,6% şi, respectiv, 3%, pentru ca până în 2013 să menţină estimările prezentate în luna septembrie. Prin urmare, pentru 2011 a fost menţinută prognoza de inflaţie de 2,6%, pentru 2012 de 2,4%, iar pentru 2013 de 2,3%. CNP a majorat şi inflaţia medie aferentă anilor 2007-2011. Acest indicator se va situa în 2008 la 5,7%, faţă de 4,8% în acest an. În septembrie, CNP afişa prognoze de 4,3% pentru 2007 şi 4,2% pentru 2008. Cifrele sunt similare cu cele prezentate de Comisia Europeană, Executivul UE estimând o inflaţie medie de 4,7% pentru 2007 şi de 5,6% pentru 2008. Pentru acest an, CNP estimează un curs de schimb de 3,31 lei/euro, pentru ca în 2009 rata să ajungă la 3,25 lei/euro, se arată în varianta finală a prognozei de toamnă. Până în 2013, an premergător adoptării monedei europene de către România, Comisia preconizează că leul va continua să se aprecieze în raport cu euro, ajungând la 3,1 lei/euro. Cu toate acestea, nu trebuie trecut cu vederea faptul că nivelul aprecierii este însă mai moderat decât cel prognozat în varianta preliminară a prognozei de toamnă, când CNP anticipa în luna septembrie că rata de schimb va ajunge la 2,84 lei/euro. Salariul mediu estimat de CNP este de 1.770 lei în 2013 (circa 570 euro, la cursul mediu de 3,1 lei/euro). În varianta finală a prognozei de toamnă pe termen mediu salariul mediu net pentru anul viitor este estimat la 1.160 lei, iar pentru 2009 la 1.282 lei. În 2010 va ajunge la 1.395 lei.
Varianta analiştilor
Potrivit analiştilor, procesul dezinflaţionist s-ar putea relua, cel mai devreme, de la jumătatea anului viitor şi acest lucru în condiţiile unui an agricol normal, care să nu determine urcarea preţurilor volatile şi cu o politică monetară mai aspră, aplicată de banca centrală. De asemenea, un raport Erste Bank arată că eventuale creşteri ale preţurilor administrate ar putea periclita temperarea inflaţiei în al doilea semestru din 2008.
„Tendinţa actuală a pieţei dovedeşte stabilitatea fragilă a economiei româneşti în contextul unor condiţii defavorabile, atât de provenienţă internă, cât şi externă. Procesul dezinflaţionist s-a oprit şi previziunile pentru prima jumătate din 2008 arată persistenţa presiunilor inflaţioniste“, se precizează în studiu.
În aceste condiţii, Banca Naţională a României ar putea fi nevoită să urce dobânda de politică monetară cu 0,25-0,50 puncte procentuale în prima parte a anului viitor, de la 7,50 % în prezent, din cauza majorărilor pensiilor, revigorării împrumuturilor în valută în trimestrul al treilea, excesului de cerere în acelaşi interval şi al politicii fiscale prea relaxate, în contextul unui an electoral.
Acestor factori interni li se adaugă, în sensul presiunilor de majorare a dobânzilor, riscurile externe, cum ar fi cele dinspre preţul petrolului sau inflaţia în zona euro. În acelaşi timp, analiştii de la Erste Bank estimează că rezervele minime obligatorii vor rămâne la un nivel ridicat.
Un factor pozitiv îl va reprezenta, în 2008, intrarea fondurilor structurale în România, cu efecte favorabile asupra evoluţiei economiei, inclusiv asupra cursului, în ciuda faptului că rata absorbţiei va fi, probabil, scăzută, judecând după experienţa statelor din regiune, intrate în UE în 2004, se mai precizează în raportul Erste Bank.
Pe de altă parte, specialiştii grupului bancar austriac estimează că ponderea investiţiilor străine directe în contul curent va rămâne ridicată, ceea ce va diminua dezechilibrele externe ale economiei româneşti, potrivit unei prognoze asupra evoluţiei economiei şi pieţelor de capital publicate de bancă.
