“Maghiarimea din Transilvania se află într-un un punct de cotitură. UDMR poate rămâne unită numai dacă realizează din nou şi din nou că trebuie să fie deschisă, capabilă de dialog, dar totodată este conştientă că au existat şi altădată încercări de divizare şi, cu toate acestea, comunitatea maghiară şi-a dat, aproape în totalitate, votul său Uniunii”, a spus Marko Bela făcând în special referire la Tokes.
Ce se întâmplă în realitate
Duminica la prânz, în localitatea Corund, judeţul Harghita, oamenii ies în pâlcuri din biserică. Foarte bine îmbrăcaţi, bărbaţii purtându-şi cu fală mustaţa secuiască răsucită, femeile îmbrăcate în haine cusute cu fir roşu, alb şi verde. Încercăm să discutăm cu un grup de vârstnici, dar comunicarea este îngreunată din cauza limbii: ei nu ştiu româneşte, noi nu ştim ungureşte. Se apropie un bărbat semeţ, mai tânăr, care se oferă să traducă. Toţi au o oarecare rezervă, dar nici urmă de duşmănie. Vorbim despre autonomie şi alegeri pentru Parlamentul European. La primul subiect oamenii sunt extrem de volubili, dar despre al doilea habar nu au. «Vom face ce ne spune popa, când va trebui să votăm», spun ei. Le spunem că probabil popa le va spune să voteze cu episcopul Tokes, dar cei care îi reprezintă în Parlamentul României, ţara în care trăiesc, nu îl vor pe Tokes. Oamenii sunt derutaţi. «Noi nu avem treabă cu Parlamentul României. Noi vom fi aici stăpâni», spune unul dintre bărbaţii mai în vârstă. E cazul să fim noi derutaţi. Translatorul începe să le explice ceva în ungureşte şi, pe măsură ce vorbeşte cu ei, oamenii încep să se enerveze. Traducătorul ne explică de ce. Pentru că localnicii ar fi aflat că UDMR i-ar fi abandonat în lupta pentru obţinerea autonomiei. Îi rugăm să ne explice cum înţeleg ei autonomia, într-un sat, într-o zonă în care populaţia este exlusiv de etnie maghiară. Ce pot obţine mai mult? Limba maternă este oricum folosită în toate instituţiile statului, inscripţii bilingve sunt peste tot. Cel care se erijează într-un fel de lider de grup începe să ne explice, spre stupoarea noastră, într-o românească aproape perfectă: «Noi suntem acum slugile românilor. Mai demult ei erau slugile noastre. Vrem să ne câştigăm drepturile, să fim noi stăpâni aici.» Şi translatorul rămâne uimit şi între el şi grup începe o discuţie când româneşte, când ungureşte. Cel mai tânăr le spune că trebuie să vorbească orice limbă, deoarece prin Corund trec mii de turişti care le cumpără produsele care i-au făcut celebri, că nu se pot izola. Cei bătrâni sunt de acord cu asta, dar vor să fie stăpâni. Îi întrebăm unde sunt asupritorii, având în vedere că nu este nici picior de român în sat. «Sunt la Bucureşti, ne iau biruri, nu ne lasă să trăim.» Încercăm să le explicăm că atâtea biruri câte plătesc ei la stat plătesc şi românii. «Păi românii să plătească, doar îi ţara lor.» Afirmaţia ne stupefiază şi mai mult, după care, din discuţii, aflăm că ei nu ştiu nici cine e preşedintele ţării, nici primul ministru. Dar nici nu-i interesează. La ei la cablu TV au doar posturile din Ungaria. Realizăm, după aproape două ore, că discuţia este inutilă. Realizăm că acesta este electoratul pe care se bazează episcopul Tokes. Că lipsa de informare a oamenilor i-a adus lui puterea. Şi, probabil, promisiunile lui de “eliberare de sub români” îi vor aduce şi un mandat în PE.
Bărbatul mai tânăr încearcă să ne explice că oamenii sunt mai reduşi, că nu cunosc multe, că tinerii nu sunt aşa. Însă, la finalul discuţiei, recunoaşte că şi el, şi mulţi ca el doresc autonomia. Pentru ei probabil episcopul Tokes Laszlo a jucat un rol magnific când s-a lansat în campania pentru PE, refuzând să vorbească româneşte. Presa de limbă română i-a făcut, involuntar, jocul criticându-l pentru gestul lui. El nu s-a supărat pentru că nu-i păsa de ce spune presa, important era mesajul transmis electoratului: Tokes este de-al lor pentru că refuză comunicarea cu românii, spre deosebire de UDMR.
Candidaţii UDMR
La Târgu-Mureş, Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU) şi Consiliul de Coordonare al Uniunii (CCU) au adoptat lista candidaţilor UDMR pentru alegerile europarlamentare. Pe primele patru locuri figurează Nagy Zsolt, Winkler Gyula, Korodi Attila şi Sogor Csaba. La sfârşitul anului trecut, formaţiunile separatiste, Consiliul Naţional Secuiesc, Uniunea Civică Maghiară, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, au început negocieri pentru ca episcopul Tokes Laszlo să figureze pe locul doi pe listă.
Cei care au luat cuvântul în parlamentul intern al UDMR au subliniat necesitatea păstrării unităţii politice a maghiarimii şi a UDMR, respectiv necesitatea acţiunii ferme, unite împotriva intenţiilor de divizare, tot mai puternice în ultima perioadă.
«Maghiarimea din Transilvania se află într-un un punct de cotitură. UDMR poate rămâne unită numai dacă realizează din nou şi din nou că trebuie să fie deschisă, capabilă de dialog, dar totodată este conştientă că au existat şi altădată încercări de divizare şi, cu toate acestea, comunitatea maghiară şi-a dat, aproape în totalitate, votul său Uniunii», a spus Marko Bela făcând în special referire la Tokes. Doar că acesta a fost destul de abil pentru a atrage de partea lui Biserica. Pe care de altfel o şi slujeşte. Biserica Reformată a trimis conducerii UDMR o scrisoare în care arată că, dacă episcopul nu îşi găseşte un loc eligibil pe lista pentru PE, atunci Biserica îl va susţine pe Tokes ca independent, îi va face campanie în biserici şi, implicit, va face o anticampanie UDMR.
Marko Bela a respins apelul Eparhiei Reformate din Transilvania şi a catalogat scrisoarea drept un şantaj. “Conducătorii bisericii şantajează Uniunea, nu în interesul UDMR, ci chiar în interesul bisericii. Este o gravă greşeală să atragi biserica în dispute politice, după cum ar fi o gravă greşeală şi dacă o organizaţie politică ar încerca să impună, de pildă, cine să fie episcopul unei biserici sau a alteia. UDMR n-a încercat niciodată să se amestece în treburile bisericii. Uniunea respectă şi sprijină biserica şi cere conducătorilor ei să manifeste acelaşi respect faţă de UDMR, să accepte dreptul ei de a decide singură pe cine propune pentru funcţii politice. Rolul bisericii este de a se îngriji de viaţa sufletească a enoriaşilor, de starea spirituală a comunităţii, or, tocmai acest rol al bisericii este afectat dacă ierarhii ei se amestecă în lupte politice”, a spus Marko Bela.
Independentul Tokes
În replică, episcopul a spus că UDMR vrea să reprezinte interesele comunităţii maghiare la Bruxelles ca o cauză de partid. „Nu poate fi acceptată această atitudine de către maghiarii din România. UDMR nu poate interzice Bisericii Reformate din Ardeal să aibă o poziţie proprie în această cauză. UDMR neagă acest drept elementar al Bisericii”, a spus Tokes. El a adus în sprijinul afirmaţiei sale faptul că episcopul Transilvaniei, Marton Aron, s-a implicat în toate problemele majore ale maghiarilor în anii 1940, în problema Holocaustului şi în 1950 în problemele maghiarimii. „Mai dau exemplele biblice ale profeţilor, care s-au angajat să îi apere pe cei asupriţi. Dintotdeauna Biserica a avut un rol moral de reprezentare. A apărat drepturile celor păstoriţi”, a mai spus episcopul. El a acuzat UDMR că s-a folosit de Biserică. „Înainte bisericile au adunat semnături pentru UDMR şi au făcut propagandă de partid. Acum, când nu poziţia Bisericii nu mai e pe placul lor, ei excomunică Biserica”, a declarat Tokes.
Episcopul a mai spus că decizia UDMR, „unilaterală şi exclusivistă”, nu mai face posibilă reprezentarea şi cooperarea maghiarimii. „Noi, cei din afara UDMR, am fost iniţiatorii dialogului, chiar cu preţul că am fost umiliţi şi batjocoriţi de multe ori. Până la urmă s-a dovedit că echipa lui Marko nu a tratat cu seriozitate şi responsabilitate gestul nostru. Există viaţă şi în afara UDMR”, a conchis Tokes.
El este hotărât ca în continuare să candideze ca independent, chiar dacă acest lucru scade şansele ca UDMR să aibă reprezentant în PE.
Divizarea maghiarimii din România?
Liderii marcanţi au UDMR au condamnat la unison încercările de divizare, cei mai mulţi opinând că maghiarimea din Transilvania nu va ceda nici de această dată în faţa încercărilor de spargere a unităţii ei. Însă, după nici două săptămâni de când a anunţat că vrea să candideze ca independent, Tokes a reuşit să strângă peste 100.000 de semnături.
Borbely Laszlo crede că Tokes Laszlo s-a angajat într-o „acţiune de kamikaze” deoarece şi pentru domnia sa este limpede că nu va putea obţine numărul necesar de voturi, aşa încât nu poate avea alt scop decât acela ca nici UDMR să nu acceadă în forul european. Vicepreşedintele executiv al UDMR a reamintit că episcopul Tokes şi-a îndemnat enoriaşii şi în alegerile din 2000 şi 2004 să desfăşoare campanie împotriva UDMR, dar asta n-a avut niciodată succes. Şi senatorul Verestoy Attila a opinat că demersul Bisericii Reformate nu va determina o ruptură în comunitatea maghiară, UDMR poate avea încredere în continuare în sprijinul „majorităţii calme”. Alţii susţin că a fost o naivitate să se creadă în sinceritatea dorinţei de dialog a episcopului Tokes şi a CNMT. Ultimele evenimente dovedesc că totul a fost o minciună, praf în ochii electoratului maghiar pe care au vrut să-l păcălească. Şi totuşi alţi politicieni maghiari, precum Sogor Csaba sau Toro Tibor, cred că în cele din urmă va exista un pact. Ei sunt din tabăra celor care doresc acest pact, ca Tokes Laszlo să fie europarlamentar pentru că din acea poziţie va putea lupta mult mai eficient pentru autonomie.
Sprijin pentru Tokes din partea fostului premier al Ungariei
Marko Bela consideră că Orban Viktor, liderul FIDESZ, nu a fost informat corespunzător cu privire la situaţia din Transilvania legată de alegerile europarlamentare. “Probabil, nu a ştiut că, dacă FIDESZ sprijină divizarea, comunitatea maghiară din Transilvania ar putea să rămână, în final, fără reprezentare la Bruxelles”, a spus Marko Bela. Reacţia lui vine după ce preşedintele FIDESZ a purtat convorbiri, la Budapesta, cu episcopul reformat de Piatra Craiului, Tokes Laszlo. După întâlnire, Orban Viktor a declarat că partidul său salută decizia episcopului de a candida, ca independent, la alegerile din mai pentru Parlamentul European.
„Am impresia că Orban Viktor nu a fost informat corespunzător privind situaţia alegerilor europarlamentare în Transilvania, şi probabil de aceea a promis sprijin unui candidat independent”, a declarat Marko Bela. Liderul maghiar a mai spus că la aceste alegeri trebuie obţinut un număr atât de mare de voturi încât un candidat maghiar independent nu poate accede în Parlamentul European. “Va putea cel mult să priveze comunitatea maghiară din Transilvania de a fi reprezentată la Bruxelles, în situaţia în care şi UDMR ajunge sub pragul necesar”, a spus liderul maghiar.
În opinia lui Marko Bela, dacă Orban Viktor ar fi cunoscut aceste condiţii, nu s-ar fi amestecat în ce fel să se desfăşoare în Transilvania alegerile pentru Parlamentul European. Nu ar fi fost rău ca FIDESZ să se fi consultat şi cu UDMR înainte de a ajunge la un astfel de punct de vedere. „În Partidul Popular European suntem organizaţii partenere, iar o organizaţie parteneră are obligaţia primordială de a o sprijini pe cealaltă la alegeri”, a subliniat Marko Bela, în opinia căruia Orban Viktor probabil nu ştie că sprijinirea divizării poate avea cel mult rezultatul că nici un deputat maghiar din Transilvania nu va accede la Bruxelles.
Marko Bela nu consideră că e bine ca partidele din Ungaria să spună cum să procedeze, pe cine să desemneze candidat organizaţia maghiarilor din România. ”Acest lucru au încercat să-l facă în ultimul deceniu când unul, când altul dintre partidele din Ungaria, din stânga sau din dreapta eşichierului politic, deopotrivă. Fiecare a fost nemulţumit pentru că UDMR nu s-a poziţionat într-o parte sau într-alta”, a adăugat Marko Bela. El a mai precizat că politicienii maghiari ardeleni sunt oameni maturi şi responsabili care aşteaptă sprijin pentru ca maghiarimea din Transilvania să aibă peste tot reprezentare cât mai puternică. Dar doresc să fie lăsaţi să decidă ei.
Întrebat dacă declaraţia preşedintelui FIDESZ va avea vreun efect real asupra conduitei alegătorului maghiar din România, Marko Bela a răspuns că mulţi dintre maghiarii din Transilvania simpatizează şi cu FIDESZ, dar nu amestecă politica din Ungaria cu cea din Transilvania.
