Situaţia incertă de pe pieţele internaţionale, criza care se prefigurează în economie au făcut ca în luna aprilie principalele agenţii de rating să îşi modifice predicţiile asupra evoluţiei economiei româneşti. De asemenea, şi FMI şi-a revizuit prognozele o dată cu încheierea misiunii Fondului în România.
Moody’s – optimism temperat
Analiştii de la Moody’s Investors Service au afirmat că ratingurile României sunt susţinute de progresul făcut în implementarea reformelor economice structurale care au dus la aderarea României la Uniunea Europeană (UE) în ianuarie 2007. Calificativele României sunt susţinute, de asemenea, de datoria guvernamentală mică şi de lichiditatea externă amplă.
Cu toate acestea, ratingurile guvernului reflectă şi o serie de provocări legate de tranziţie, mai ales creşterea rapidă a creditării, deficitul de cont curent adânc şi majorarea datoriei externe. “Calitatea României de a fi membră a UE a încurajat creşterea investiţiilor şi restructurarea microeconomică, generând o creştere economică mai solidă şi mai stabilă”, a afirmat autorul raportului prezentat la sfârşitul lunii aprilie, Kenneth Orchard, vicepreşedinte şi analist la agenţia de evaluare financiară Moody’s. “Reformele structurale, făcute mai ales în timpul procesului de aderare, politica monetară mai solidă şi datoria guvernamentală mică contribuie la susţinerea calificativelor acordate României”, a adăugat Orchard.
Nivelul de dezvoltare economică al României este, însă, în continuare scăzut comparativ cu ţările din Vestul Europei şi va fi nevoie de câteva decenii pentru ca diferenţele să fie estompate. “Va dura câteva zeci de ani până când se va astupa prăpastia”, precizează comunicatul agenţiei de rating, citat de Rompres.
Ratingurile României sunt, pe de altă parte, scăzute comparativ cu ale altor state membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, potrivit analistului de la Moody’s. “Acest fapt este determinat de mai multe elemente, inclusiv politica fiscală inconsistentă, agenda încă amplă de reforme structurale şi riscurile asociate tranziţiei abrupte şi rapide a României, cum ar fi deficitul amplu de cont curent şi creşterea rapidă a creditării”, a explicat Kenneth Orchard.
Astfel de dezechilibre sunt agravate, cel mai probabil, de “natura pro-ciclică” a politicii fiscale guvernamentale, de majorarea frecventă a salariilor pentru angajaţii publici şi de creşterea mare a pensiilor, a mai spus Orchard.
Rectificările multiple şi frecvente ale bugetului anual indică o legătură slabă între planificarea bugetară şi dezvoltarea economică a României, potrivit Moody’s. Analiştii de la agenţia de rating consideră că o criză a balanţei de plăţi tradiţionale este improbabilă, întrucât creditarea bancară, care contribuie la finanţarea investiţiilor şi a consumului de pe piaţa internă, este asigurată mai ales prin băncile-mamă ale subsidiarelor din România şi o mare parte din investiţiile străine vin împreună cu finanţarea.
“Deficitul extern amplu creează anumite riscuri pentru stabilitatea macroeconomică, în contextul în care turbulenţele de pe pieţele internaţionale au crescut posibilitatea şocurilor externe ce pot crea o dislocare economică în următoarele 12-18 luni”, atrage atenţia Orchard. “Cu toate acestea, analiza Moody’s arată că guvernul şi sistemul bancar ar putea rezista unui şoc economic moderat la actualul nivel de rating”, a mai observat Kenneth Orchard.
Fitch
Ţările cu deficite externe adânci, precum România, Bulgaria şi ţările baltice, se vor confrunta cu probleme mai mari. Comisia Europeană estimează că Letonia va avea o creştere economică de 4,5% în acest an, faţă de 10,3% în 2007, iar analiştii spun că, de fapt, nici una dintre aceste ţări nu ar putea face faţă unei înrăutăţiri mai accentuate a problemelor internaţionale.
“Ţări ca Republica Cehă, Polonia şi Slovacia vor fi capabile să îşi susţină singure creşterea, dar, cu cât durează mai mult problemele, cu atât vor fi mai afectate şi aceste ţări”, a estimat un analist de la agenţia de evaluare financiară Fitch, David Heslam, citat de Reuters.
La începutul lui aprilie, agenţia de rating Fitch a inclus România printre statele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate în 2007 la riscurile sistemice care vizează sectorul bancar, din cauza creşterii prea rapide a creditării şi volatilităţii mari a cursului de schimb.
România a fost retrogradată din clasa de risc “2” în clasa “3” după indicatorul macroeconomic atribuit de Fitch pentru a măsura potenţialele riscuri sistemice, care pot apărea din cauza creşterii rapide a creditării bancare, a inflamării artificiale a valorii activelor din diverse pieţe şi/sau a cursului de schimb valutar, se arată în raportul bianual remis de Fitch agenţiei NewsIn.
Indicatorul folosit de Fitch pentru a măsura acest tip de riscuri – MPI (MacroPrudential Indicator) – evaluează vulnerabilitatea sistemelor bancare din mai multe state, pe o scală de la “1”, pentru un nivel scăzut de risc, la “3”, pentru cele mai ridicate grade de risc.
“Avansul creditării în România a depăşit, de ceva timp, limitele de viteză şi retrogradarea în categoria a treia după indicele MPI a fost grăbită de aprecierea leului în prima parte a anului 2007 şi, după ce această tendinţă a fost inversată în a doua jumătate a anului trecut, de accelerarea inflaţiei”, explică analiştii agenţiei de rating. Analiştii Fitch mai notează că “volatilitatea cursului de schimb şi viteza cu care inflaţia s-a accentuat reprezintă riscuri pentru stabilitatea economică a României şi a sistemului financiar românesc, mai ales că 55% din împrumuturi sunt în valută.
Împreună cu România, au mai fost retrogradate de la categoria a doua la a treia încă trei state – Kazahstan, Slovacia şi Turcia. În categoria cu cea mai ridicată vulnerabilitate se mai aflau, deja, Azerbaidjan şi Rusia.
Retrogradarea României fusese deja anticipată de Fitch în raportul similar din septembrie 2007, pe baza prognozelor pentru anul trecut.
Indicatorul pentru evaluarea sistemului bancar (BSI) atribuit de Fitch României este “D”, în condiţiile în care, în ordine descrescătoare, calitatea şi stabilitatea sistemelor bancare din mai multe state sunt notate de Fitch de la “A” la “E”.
O parte a concluziilor raportului publicat de Fitch referitor la sistemul bancar din România sunt “exagerate” şi “prea pesimiste”, însă semnalarea problemelor precum nivelul deficitului de cont curent sau ponderea mare a creditelor în valută este corectă, a spus guvernatorul Mugur Isărescu în replică la raportul Fitch.
“Concluziile raportului sunt oarecum exagerate, nu le împărtăşesc, le consider uşor pesimiste. Este un factor pozitiv faptul că acesta a adus în discuţie nivelul lichidităţii în piaţa românească, însă băncile din România nu au, deocamdată, o problemă în acest sens”, a declarat Isărescu, citat de NewsIn.
Standard&Poor’s
România este printre cele mai vulnerabile ţări din lume la criza creditelor din SUA, alături de Liban şi Turcia, după Islanda care prezintă cel mai mare risc, iar Chile este statul cel mai puţin vulnerabil datorită bilanţului extern şi guvernamental solid, susţin analiştii S&P, citaţi de Reuters.
“Vulnerabilitatea fiecărui stat se leagă în mod direct de gradul de dependenţă al acestuia faţă de fluxurile de capital străin destinate finanţării dezechilibrelor externe şi evitării crizei bilanţului de plăţi”, se arată în raportul S&P, care a clasificat economiile în cinci categorii, în funcţie de vulnerabilitatea la criza globală a creditelor.
“Optimismul cu privire la perspectivele Uniunii Europene şi la convergenţa economică din ultimii cinci ani a rezultat în dezechilibre economice neobişnuit de ample”, susţin analiştii S&P, adăugând că un număr de state care se împrumută în Europa de Est se confruntă cu simptome de supraîncălzire economică din cauza împrumuturilor fără discriminare din sectoarele lor private.
Agenţia de rating a evaluat economiile după criterii care includ cerinţele pentru finanţările externe brute, precum şi obligaţiile estimate ale guvernelor în faţa unei crize sistemice a băncilor ca procent din produsul intern brut.
Analiştii financiar-bancari din România declarau că scenariile apocaliptice ale unor analişti internaţionali şi agenţii de rating care vizează un deficit extern de 18%, o dobândă-cheie de peste 12% şi un curs de 4 lei/euro sunt nerealiste şi sperie inutil investitorii.
“În ultima perioadă, mass-media a reflectat opiniile unor analişti străini care în esenţă anticipau o agravare a problemelor cu care se confruntă România, situaţie sintetizată prin: creşterea deficitului extern la 17-18%, creşterea dobânzii de politică monetară a BNR la peste 12%, deprecierea cursului EUR-RON la peste 4 şi scăderea solidităţii sistemului bancar până la limita de avarie. Astfel de evaluări pripite sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin într-un moment în care nivelul de sensibilitate al investitorilor străini este destul de ridicat faţă de toate ţările emergente”, susţineau reprezentanţii Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
S&P a coborât în noiembrie 2007 perspectiva ratingului României de la “stabilă” la “negativă”, motivându-şi decizia prin adâncirea dezechilibrelor externe, pe fondul adâncirii turbulenţelor pe pieţele internaţionale de credit.
În prezent, ratingul României pentru împrumuturile în monedă străină este BBB-/A-3, iar cel pentru credite în lei BBB/A-3. Standard & Poor’s a anunţat la mijlocul lui aprilie că menţine calificativele atribuite României, dar avertizează că perspectiva de rating rămâne negativă, reflectând riscurile unei posibile retrogradări, din cauza răspunsurilor neadecvate la adâncirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţării.
FMI
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează în raportul asupra perspectivelor economice mondiale că deficitul de cont curent al României se va adânci la 14,5% din produsul intern brut (PIB) în acest an, pentru ca din 2009 să înceapă să se tempereze.
Astfel, anul trecut deficitul balanţei de plăţi a ajuns până la un maxim istoric de 13,9% din PIB, după ce a avansat cu 66,1% faţă de 2006, la 16,87 miliarde euro.
Nivelul deficitului de cont curent include România în categoria puţin selectă a ţărilor europene cu dezechilibru al balanţei de plăţi de peste 10% din PIB, alături de Bulgaria (pentru care FMI estimează adâncirea deficitului extern la 21,9% din PIB în acest an) şi de ţările baltice. În regiune, deficite de cont curent masive mai sunt în Serbia (16,1% în 2008, potrivit FMI), Muntenegru (32,7%) şi Bosnia-Herţegovina (14%).
“În cea mai mare parte a ţărilor (din Europa “emergentă” – n.r.), creşterea economiei continuă să fie stimulată de cererea puternică internă, care a depăşit din nou substanţial producţia. Drept consecinţă, deficitul total al regiunii s-a adâncit la 6,6% din PIB, cu deficite externe de două cifre în ţările baltice, Bulgaria şi România”, se arată în raportul FMI.
Pentru 2009, FMI estimează pentru România un deficit de cont curent de 13% din PIB, pentru ca în 2013 să coboare la 8,5% din PIB, nivel similar cu cel din 2004.
Proiecţiile FMI pentru deficitul de cont curent al României sunt mai pesimiste decât cele ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) – care estimează un deficit extern de doar 13,5% în 2008 – şi mai optimiste decât ale agenţiei de rating Fitch, care vede o adâncire masivă a dezechilibrului balanţei de plăţi până la 17,5% din PIB în acest an.
Banca Naţională a României estimează că deficitul de cont curent nu va depăşi în acest an, ca pondere în PIB, nivelul de anul trecut.
