Home » Interviu » Ambasadorul Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele: “În Uniunea Europeana, România se va afla sub o presiune permanentă”

Ambasadorul Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele: “În Uniunea Europeana, România se va afla sub o presiune permanentă”

Din când în când, ambasadorul Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, întreprinde calatorii prin tara-. Acest lucru l-a ajutat sa aiba o perceptie mult mai exacta despre România decât imaginea pe care o avea citind presa europeana sau rapoartele si statisticile prezentate de Guvern si de institutiile europene. Jonathan Scheele este convins ca România reala are toate sansele sa se integreze în Uniunea Europeana în 2007. Chiar daca nu este un mare admirator al PSD, ambasadorul CE sustine masurile guvernamentale, asteptând ca acestea sa-si dovedeasca pâna la urma eficienta.

Premierul Adrian Nastase a anuntat ca va opera o noua reorganizare a structurilor Executivului. Este acest lucru în folosul accelerarii procesului de integrare în Uniunea Europeana?

Guvernul trebuie sa decida pentru el felul în care doreste sa-si organizeze activitatea . Fiecare tara membra, fiecare tara- candidata trebuie sa decida singura, dar pot sa spun ca voi privi cu mare interes noua reorganizare a Executivului si nu am nici o îndoiala ca intentia este de a face guvernele mai eficiente. Dintr-un punct de vedere, acest lucru contribuie, cu certitudine, la bunul mers al administratiei publice.

Credeti ca aceste masuri de reorganizare vor avea efectul scontat, vor duce la rezultate mai bune în lupta împotriva coruptiei, reforma administratiei, reforma justitiei?

În engleza exista o vorba ca dovada budincii sta în consumarea ei… Vom vedea ce rezultate vor fi atunci când le vom vedea.

În calitate de ambasador al Comisiei Europene în România, va desfasurati activitatea la Bucuresti. Cum vedeti, din aceasta pozitie relativ obiectiva, scandalul legat de adoptiile internationale?

Înainte de toate, nu cred ca ar trebui sa ne referim la acest subiect în cuvinte precum scandal. Comisia este îngrijorata, lucru evidentiat de comisarul Gunter Verheugen, ca adoptiile internationale nu trebuie continuate în acest fel, de subminare a obiectivelorde baza a protectiei copilului. Domnul Verheugen a cerut niste clarificari si a si primit anumite explicatii, pe care noi le examinam. Ceea ce este important, pe termen lung, e ca sistemul legislativ sa functioneze satisfacator si ca România sa aiba capacitatea necesara de a-l implementa în mod corect, pentru ca o implementare defectuoasa a sistemului legislativ risca sa nu duca la o situatie mai buna ca cea anterioara.

În ce raport va aflati cu ambasadorul Americii, Michael Guest? Cum va raportati la oficialul american?

Am relatii foarte bune cu toti colegii mei din Bucuresti, inclusiv cu Michael Guest. SUA si Uniunea Europeana împartasesc aceleasi valori si au acelasi interes de a vedea ca România devine un stat modern, care respecta mai mult drepturile omului, un stat la care aspira toti românii sa aiba. Cred ca lucram împreuna, cu modalitati diferite, pentru a atinge acest scop.

Incursiunile pe care le faceti în teritoriu va ajuta sa va construiti o imagine despre România reala. Este aceasta Românie reala capabila sa se integreze în Uniunea Europeana în 2007?

Categoric. Nu România de azi, ci acea Românie din 2007. Una dintre încercarile, pe care le parcurgem, ca de altfel toti românii, este acea ca România nu poate sa se alature UE în mai putin de trei ani. Convingerea mea este ca România trebuie sprijinita în încercarea de a fi pregatita pentru acea zi a integrarii si pentru a continua sa modernizeze statul. Lucrurile în România nu vor arata perfect în momentul integrarii la UE, reformele vor fi în urma celor din UE, iar viata în UE înseamna ca reforma sa fie aproape ca o presiune permanenta, schimbarile trebuie sa continue. Ori, daca România va fi beneficiarul acestei integrari, trebuie sa fie capabila sa continue acest proces al schimbarii în sens pozitiv.

Ati vorbit despre imaginea proasta pe care o are România în ochii cetatenilor din UE. Ce credeti ca ar trebui sa faca autoritatile pentru a schimba aceasta atitudine?

E foarte dificil, pentru ca imaginea proasta a României reflecta anumite realitati din România, care nu sunt pozitive, dar nu reflecta si partile bune: ca România este, într-un fel, într-o postura în care trebuie sa demonstreze ca multe dintre lucrurile negative se schimba în lucruri pozitive, si este usor sa demonstrezi asta grupurilor mici. Oamenii care viziteaza România îsi dau seama ca, în realitate, este o tara- diferita de imaginea pe care o au. Cei care vin aici si au succes, descopera ca este o tara- diferita de ceea ce-si imaginau. Ideea e sa convingi cetatenii din UE sa puna piciorul în România ca sa înceapa sa vada care este în fapt realitatea. Evident, este foarte mult de muncit – problemele coruptiei, sistemul administrativ sa devina mai eficient.

Cine poate schimba imaginea României?

Cel mai bun promotor pentru România sunt oamenii care au venit aici si au vazut lucruri bune, dar, gânditi-va ca, daca investitorii straini vor sa vina în România, probabil ca primii oameni pe care-i vor contacta sunt competitorii. Primul lucru care trebuie facut este acela de a garanta ca lucrurile merg bine în interiorul tarii si, automat, imaginea României se va îmbunatati.

Sunteti multumit de felul în care sunt cheltuite fondurile europene în România?

As fi naiv daca as spune ca sunt suta la suta multumit, pentru ca, inevitabil, cineva ar spune “Dar ce zici de proiectul acesta sau celalalt care nu functioneaza”? În general, sunt multumit ca sistemul de selectie al proiectelor este rezonabil, dar este un nivel inacceptabil al tergiversarii procedurilor. Este normal, în orice sistem care primeste sprijin, ca anumite proiecte sa nu fie realizabile. Daca am sti de la început ca toate proiectele ar avea sanse de reusita, atunci sprijinul ar fi inutil. Asadar, exista un element de risc. Putem reduce riscul de a pierde bani, dar nu si acela ca proiectele sa fie la fel de bune cum ne-am asteptat. Important este ca selectia proiectelor sa fie corecta, modalitatea în care sunt cheltuiti banii sa fie în interesul celor pentru care au fost alocati si, mai presus de toate, sa functioneze. Este, de asemenea, adevarat, ca anual, cheltuim din ce în ce mai multi bani. Asadar, capacitatea României de a manageria proiectele trebuie sa creasca în fiecare an, si din ce în ce mai repede.

Recent, v-ati declarat scepticismul privind capacitatea Guvernului de a face reforma într-un an electoral….

Cred ca va referiti la un comentariu pe care l-am facut la sedinta Parlamentului… Nu as vrea sa comentez aceste remarci, dar cred ca este clar ca, pentru orice guvern, este dificil sa actioneze ferm, pe masura ce se apropie alegerile electorale. Acestea fiind spuse, exista sprijin suficient în spectrul politic din România ca, prin luarea masurilor necesare, sa ne putem asigura ca România se afla pe pozitia de integrare. Dincolo de asta, în final, Guvernul este acela care ar trebui sa actioneze. Ceea ce e important e ca actiunile care vor fi adoptate sa fie clar definite ca fiind legate de UE si Guvernul ar trebui sa intre în consens cu ceilalti aflati în spectrul politic românesc, astfel încât sa nu devina el însusi punctul central al dezbaterilor. O asemenea atitudine nu este în interesul României sau al sistemului politic.

A consemnat: Arthur Suciu

Publicat în : Interviu  de la numărul 12
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress