Conflictele dintre “radicali” si “moderati” ar putea trimite Uniunea Democrata a Maghiarilor din România (UDMR) în afara Parlamentului. În prezent, UDMR se afla la limita de 5% a pragului electoral, dar în situatia în care Uniunea s-ar diviza, sansele unei reprezentari politice consistente a comunitatii maghiare s-ar reduce considerabil.
Marko Bela vrea pace cu “radicalii”
Pe 22 februarie, la Târgu-Mures, s-a desfasurat o noua reuniune a Consiliului Reprezentantilor Unionali (CRP). Întâlnirea liderilor UDMR fusese precedata de mai multe conflicte între “moderatii” presedintelui Marko Bela si “radicalii” episcopului Laszlo Tokes, organizati în asa numitul Consiliu National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT). Cu ocazia CRP, Marko Bela a încercat o împacare a spiritelor, readucând în memorie ideea de autonomie, ca tel comun al maghiarilor. Presedintele UDMR si-a anuntat disponibilitatea la dialog si i-a invitat pe membrii CNMT sa se înscrie ca platforma în Uniune: “Nici UDMR-ului în ansamblu, nici organizatiilor noastre locale sau teritoriale nu le este permis sa reactioneze prin refuz sau respingere. Trebuie sa asiguram sanse si celor de dreapta, si celor de stânga, moderatilor, ca si radicalilor, femeilor si tinerilor, tuturor deopotriva”. La rândul sau, unul dintre liderii “radicalilor”, Toro Tibor, a declarat ca astepta de mult timp un dialog cu Marko Bela. Tibor a pus sub semnul întrebarii reprezentarea în Parlament a comunitatii maghiare în cazul în care organizatiile care s-au creat între timp si UDMR nu vor ajunge la un “numitor comun”, si anume acceptarea autonomiei.
O initiativa neconstitutionala si o colaborare parlamentara
Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania este o organizatie recent constituita cu scopul de a crea, în interiorul granitelor României (judetele Harghita, Covasna si Mures), un teritoriu autonom, cu numele “Tinutul Secuiesc”. Organizatia este “coordonata”, potrivit liderului UDMR, Verestoy Attila, de FIDESZ, partidul de opozitie de la Budapesta. Membrii CNMT au anuntat ca, în acest sens, vor depune la Parlament o initiativa legislativa. Organizatiile politice românesti s-au declarat la unison împotriva unei astfel de initiative. Mai mult decât atât, Consilul Suprem de Aparare a Tarii a decis ca scopul urmarit de CNMT este “neconstitutional”.
În acelasi timp, UDMR se afla într-un proces întârziat de negociere a unui nou protocol de colaborare parlamentara cu Partidul Social Democrat (PSD). Tot în cadrul CRP, Marko Bela a afirmat ca stabilitatea politica a Uniunii depinde de colaborarea cu PSD. Partidul de guvernamânt, în schimb, nu se grabeste sa încheie un nou protocol. Presedintele executiv Octav Cozmânca a spus ca, pâna la 15 martie, nu se va lua nici o decizie privind viitoarele relatii cu maghiarii.
Pasul în teritoriul neconstitutional
UDMR se afla într-un moment de rascruce al existentei sale. La 14 ani de la Revolutie, formatiunea condusa de Marko Bela a câstigat, pentru comunitatea maghiara din România, toate drepturile politice decurgând din legislatia europeana privind minoritatile nationale. Este vorba, în principal, de retrocedari de proprietati (pamânturi si imobile), dreptul la învatamânt de toate gradele în limba materna, dreptul de a folosi limba materna în justitie si administratie. Comunitatea maghiara se bucura, în prezent, de un set consistent de drepturi, iar România este considerata, pe plan international, un model în ce priveste modul de rezolvare a problemei minoritatilor. Aceste drepturi, odata asigurate prin forta legilor, sunt aparate de acestea, statul român punându-se ca garant al respectarii lor. În aceasta situatie, se pune întrebarea daca nu cumva rolul UDMR, ca formatiune care lupta pentru promovarea drepturilor maghiarilor din UDMR, ar trebui reconsiderat?
Cu prilejul recentei revizuiri a Constitutiei, UDMR a cerut din nou eliminarea sintagmei “stat national” din articolul 1 al Legii Fundamentale. Majoritatea parlamentara a respins amendamentul, ceea ce nu a determinat Uniunea, ca replica, sa exprime un vot negativ în privinta modificarii celorlalte articole. Acesta a fost momentul-limita al revendicarilor Uniunii, dincolo de care se paseste în teritoriul neconstitutionalitatii.
Pasul a fost facut de Uniunea Nationala a Maghiarilor din Transilvania. Caracterul acestei organizatii transpare înca din titlu. Initiatorii nu au mai considerat necesar sa introduca în titulatura termenul “democrat”. El a fost înlocuit, în mod sugestiv de termenul “national”. Nici numele tarii din care face parte organizatia nu apare în titulatura, fiind înlocuit cu denumirea provinciei istorice românesti în care locuiesc cei mai multi maghiari: Transilvania. Este clar ca CNMT urmareste obiective revizioniste.
Potrivit declaratiilor liderului UDMR, Marko Bela, deosebirea dintre formatiunea pe care o conduce si UNMT nu este atît în scopurile urmarite, cît în mijloace. Dar discutia este mai complicata. Avem, pe de o parte, comunitatea maghiara din România, ale caror drepturi sunt aparate de statul român. Pe de alta parte, avem o formatiune – UDMR – reprezentând interesele comunitatii în Parlament, si una-doua formatiuni extraparlamentare, cu scopuri revizioniste. În ce raport se situeaza UDMR, UNMT cu statul român? Avînd în vedere datele de mai sus, putem înainta o serie de optiuni privind viitorul acestor formatiuni.
1. UNMT este o organizatie ale carei scopuri depasesc limitele constitutionalitatii. Ideea de autonomie pe criterii etnice este respinsa de legile si de autoritatile din România. Prin urmare, UNMT ar trebui dizolvata (varianta ceruta imperativ de senatorul PSD Antonie Iorgovan: “În calitate de profesionist al dreptului si ca om politic, afirm ca ne aflam în fata unor infractori. Adresez invitatia Parchetului, ca institutie a Ministerului Public, sa se autosesizeze în aceasta chestiune si sa procedeze în consecinta, asa cum se procedeaza în cazul oricarei infractiuni”. ).
2. UNMT s-ar putea integra în UDMR (varianta propusa de Marko Bela).
3. UDMR si-a atins în mare obiectivele si ar trebui, la rîndul sau, sa se dizolve. De altfel, UDMR nu este un partid politic, ci o cupola pentru mai multe “platforme” politice. Aceste platforme -liberale, crestin-democrate etc. – s-ar putea integra foarte bine în celelalte formatiuni politice. Ungaria se gîndeste ea însasi sa restrînga fondurile alocate Uniunii. Noul ministru de finante de la Budapesta a propus ca fondurile destinate Fundatiei Ilyes sa fie diminuate cu 30%. Fundatia respectiva, aflata sub controlul moderatilor din conducerea UDMR, reprezinta una dintre cele mai importante filiere financiare gestionate de formatiunea lui Marko Bela.
4. UDMR ar putea ramîne aceesi formatiune cu doua capete: unul îndreptat spre Bucuresti, altul spre Budapesta, o moneda cu doua fete, una “radicala”, cealalta “moderata”.
Utima varianta este, desigur, previzibila, dar o tendinta contrara ar putea fi exprimata în situatia în care UDMR nu ar reusi sa acceada în Parlament. Acest lucru ar arata clar ca obiectivele democratice ale UDMR s-au epuizat. O situatie similara se regaseste în Serbia, unde, datorita influentei FIDESZ, s-a produs o scindare în optiunile politice ale comunitatii maghiare, rezultatul fiind neintrarea în Parlament a maghiarilor, care au obtinut un scor electoral situat putin sub pragul de 5%. Este semnificativa, în acest sens, declaratia liderului UDMR Verestoy Attila: “Consider ca un inventar realist a ceea ce s-a realizat în ultimii ani si mai ales al trendului pe care îl traim, nu va permite ca electoratul sa fie prostit prea mult timp. Cel putin pîna acum, asa cum spun si alti cunoscatori ai scenei politice, UDMR a fost credibil, predictibil si eficient. Câta vreme solutiile la problemele comunitatii maghiare sunt cautate în Parlament, exista o garantie a stabilitatii si a evitarii ca solutiile acestor probleme sa fie cautate în strada”.
Publicat în : Politica interna de la numărul 12
