Gena Foxg1
Revista “Science” a publicat, în luna ianuarie a acestui an, rezultatele unui studiu condus de cercetatoride la Universitatea de Medicina din New York. Acest studiu arata, pe de o parte, ca exista o gena în cortexul cerebral numita Foxg1, al carei rol pare sa fie controlul evolutiei celulelor nervoase embrionare, iar pe de alta parte, ca eliminarea acestei gene la soarecii de laborator pare sa inverseze evolutia celulelor corticale tinere.
Concluziile studiului relativizeaza ceea ce se considera ca fiind principiul biologic care guverneaza evolutia creierului si anume, acela conform caruia celulele aflate într-un stadiu de dezvoltare nu pot evolua spre forme mai tinere.
Neuronii corticali
Cortexul cerebral este format din miliarde de neuroni care constituie substanta cenusie dispusa sub forma de circumvolutiuni cerebrale. Exista o structura organizatorica foarte stricta a acesteia. Celulele sunt dispuse în sase straturi suprapuse, fiecare strat fiind format din celule de aceeasi vârsta. Astfel, celulele corticale iau nastere în zona profunda a creierului si migreaza spre un anumit strat al scoartei cerebrale, în functie de momentul formarii lor. Stratul numarul unu al scoartei cerebrale este cel mai superficial si este format din cele mai tinere celule corticale numite celule, Cajal-Retzius (CR). Celulele care evolueaza spre alte stadii de dezvoltare migreaza în straturile corticale intermediare pâna la ultimul strat, numarul sase, care este situat cel mai profund. În acest fel, fiecare strat al scoartei cerebrale este format dintr-un tip specific de neuroni.
Terapia regenerativa a sistemului nervos
Înca din iulie 1999, studii realizate la Centrul Medical al Universitatii din Bonn, la Institutul National de Boli Neurologice si Accidente Vasculare Cerebrale (NINDS) si Universitatea din Winsconsin- Madison si publicate în revista “Science ” aratau ca este posibila “repararea” nervilor spinali folosind celule stem, crescute în laborator si transplantate cu suces în sistemul nervos. Rezultatele erau uimitoare, mai ales pentru perspectivele terapeutice ale unor boli degenerative congenitale. Tot astfel se obtineau si oligodendrocite si astrocite, celule cheie în functionarea sistemului nervos central.
În 2001, cercetatorii de la Colegiul Medical Jefferson aratau ca pot obtine celule nervoase adulte folosind celule stem din maduva osoasa umana.
În octombrie 2002, revista “Gene si dezvoltare” publica rezultatele muncii cercetatorilor de la Universitatea de Medicina din Pennsylvania, care reuseau sa identifice si sa izoleze o gena reglatoare, Foxd3, care mentine pluripotentialitatea celulelor stem (capacitatea acestora de a se diferentia în tipuri diferite de celule) din stadiile precoce ale embriogenezei mamiferelor. Cu ajutorul ei se spera sa se poata dirija procesul de evolutie a celulelor stem spre anumite linii celulare.
Rezultate recente
Rezultatele obtinute în 2003 si publicate în revista ” Science” în 2004 i-au surprins pâna si pe cercetatori. Ele arata ca blocarea genei Foxg1 la soarecii de laborator a dus la formarea, în toate cele sase straturi ale scoartei cerebrale, doar a celulelor nervoase CR, într-un numar foarte mare. Astfel, prin manipularea acestei gene, s-ar putea controla tipul de celula nervoasa formata si vârsta acesteia.
Daca rezultatele obtinute în laborator se vor confirma si la oameni, terapia bolilor nervoase si a celor psihice va fi complet revolutionata.
Gena Foxg1
Revista “Science” a publicat, în luna ianuarie a acestui an, rezultatele unui studiu condus de cercetatoride la Universitatea de Medicina din New York. Acest studiu arata, pe de o parte, ca exista o gena în cortexul cerebral numita Foxg1, al carei rol pare sa fie controlul evolutiei celulelor nervoase embrionare, iar pe de alta parte, ca eliminarea acestei gene la soarecii de laborator pare sa inverseze evolutia celulelor corticale tinere.
Concluziile studiului relativizeaza ceea ce se considera ca fiind principiul biologic care guverneaza evolutia creierului si anume, acela conform caruia celulele aflate într-un stadiu de dezvoltare nu pot evolua spre forme mai tinere.
Neuronii corticali
Cortexul cerebral este format din miliarde de neuroni care constituie substanta cenusie dispusa sub forma de circumvolutiuni cerebrale. Exista o structura organizatorica foarte stricta a acesteia. Celulele sunt dispuse în sase straturi suprapuse, fiecare strat fiind format din celule de aceeasi vârsta. Astfel, celulele corticale iau nastere în zona profunda a creierului si migreaza spre un anumit strat al scoartei cerebrale, în functie de momentul formarii lor. Stratul numarul unu al scoartei cerebrale este cel mai superficial si este format din cele mai tinere celule corticale numite celule, Cajal-Retzius (CR). Celulele care evolueaza spre alte stadii de dezvoltare migreaza în straturile corticale intermediare pâna la ultimul strat, numarul sase, care este situat cel mai profund. În acest fel, fiecare strat al scoartei cerebrale este format dintr-un tip specific de neuroni.
Terapia regenerativa a sistemului nervos
Înca din iulie 1999, studii realizate la Centrul Medical al Universitatii din Bonn, la Institutul National de Boli Neurologice si Accidente Vasculare Cerebrale (NINDS) si Universitatea din Winsconsin- Madison si publicate în revista “Science ” aratau ca este posibila “repararea” nervilor spinali folosind celule stem, crescute în laborator si transplantate cu suces în sistemul nervos. Rezultatele erau uimitoare, mai ales pentru perspectivele terapeutice ale unor boli degenerative congenitale. Tot astfel se obtineau si oligodendrocite si astrocite, celule cheie în functionarea sistemului nervos central.
În 2001, cercetatorii de la Colegiul Medical Jefferson aratau ca pot obtine celule nervoase adulte folosind celule stem din maduva osoasa umana.
În octombrie 2002, revista “Gene si dezvoltare” publica rezultatele muncii cercetatorilor de la Universitatea de Medicina din Pennsylvania, care reuseau sa identifice si sa izoleze o gena reglatoare, Foxd3, care mentine pluripotentialitatea celulelor stem (capacitatea acestora de a se diferentia în tipuri diferite de celule) din stadiile precoce ale embriogenezei mamiferelor. Cu ajutorul ei se spera sa se poata dirija procesul de evolutie a celulelor stem spre anumite linii celulare.
Rezultate recente
Rezultatele obtinute în 2003 si publicate în revista ” Science” în 2004 i-au surprins pâna si pe cercetatori. Ele arata ca blocarea genei Foxg1 la soarecii de laborator a dus la formarea, în toate cele sase straturi ale scoartei cerebrale, doar a celulelor nervoase CR, într-un numar foarte mare. Astfel, prin manipularea acestei gene, s-ar putea controla tipul de celula nervoasa formata si vârsta acesteia.
Daca rezultatele obtinute în laborator se vor confirma si la oameni, terapia bolilor nervoase si a celor psihice va fi complet revolutionata.
