Home » Sănătate » Gena alcoolismului

Gena alcoolismului

Alcoolismul si mediul

În ultima vreme, studiile privind toleranta la alcool si consumul excesiv de alcool au abordat alcoolismul din doua perspective: cea psihologica si cea biologica.

Abordarea psihologica priveste alcoolismul ca o consecinta a mediului, forta exemplului fiind determinanta pentru cei care îsi “trateaza” astfel în primul rând anxietatea sociala. În acest sens, s-au realizat studii pe un numar de peste 2.500 de barbati si peste 3.500 de femei, comparându-se comportamentul fata de alcool al fratilor gemeni. Obiceiurile si justificarile familiale referitoare la alcool par a fi hotarâtoare pentru reactia acestora fata de alcool.

Alcoolismul si genetica

Data fiind agregarea familiala a alcoolismului, mai multe centre medicale, începând cu Universitatile de medicina Washington din Saint Louis si Indiana,     si-au îndreptat cercetarile spre identificarea si izolarea unei gene care ar putea creste riscul acestei deprinderi. Rezultatele au fost publicate recent în revista “Alcoolism: cercetare clinica si experimentala” si arata pentru prima data o corelatie între o gena anume si dependenta de alcool.

Gena GABRG3

Cercetarile anterioare aratau o implicare clara a GABA (acidul gamma-amino-butiric), principalul neuromediator inhibitor din sistemul nervos, în efectul alcoolului asupra comportamentului consumatorilor (sedarea, scaderea anxietatii si a problemele de coordonare motorie). De aceea, s-au studiat receptorii pentru aceasta substanta. S-au descoperit trei gene care îi controleaza: GABRA5, GABRB3 si GABRG3. Toate trei se afla pe cromozomul 15 al genomului uman, foarte aproape una de cealalta. Dintre aceste gene, una singura, GABRG3, s-a dovedit implicata în riscul dependentei de alcool. Nu se stie înca mecanismul prin care intervine. Se cunoaste, în schimb, ca aceasta gena creste activitatea receptorilor GABA, iar substantele care scad activitatea receptorilor GABA au efect invers.

Analiza ADN s-a realizat pe 262 de familii, adica peste 2.000 de indivizi. Ea face parte dintr-un studiu mai larg, aflat în curs de realizare, desfasurat la nivel national american. Studiul îsi propune cercetarea geneticii alcoolismului si implica peste 10.000 de pacienti, internati în sau externati din centrele de tratare a alcoolismului si familiile lor.

Predispozitia la alcoolism

Rezultatele studiului arata ca predispozitia la abuz si dependenta de alcool poate fi mostenita genetic si face parte din comportamentul anumitor persoane ca reactie la suprasolicitarea psihica. Dar persoanele cu risc pentru alcoolism mostenesc o multime de gene care le influenteaza comportamentul.

Se pare totusi ca tulburarile psihiatrice carora le apartine si dependenta de alcool rezulta din interactiunea dintre factorii de mediu si cei genetici. De aceea, persoanele predispuse genetic la abuz si dependenta de alcool pot sa nu dezvolte niciodata alcoolism în absenta factorilor de mediu care contribuie la aparitia acestuia.

Alcoolismul si mediul

În ultima vreme, studiile privind toleranta la alcool si consumul excesiv de alcool au abordat alcoolismul din doua perspective: cea psihologica si cea biologica.

Abordarea psihologica priveste alcoolismul ca o consecinta a mediului, forta exemplului fiind determinanta pentru cei care îsi “trateaza” astfel în primul rând anxietatea sociala. În acest sens, s-au realizat studii pe un numar de peste 2.500 de barbati si peste 3.500 de femei, comparându-se comportamentul fata de alcool al fratilor gemeni. Obiceiurile si justificarile familiale referitoare la alcool par a fi hotarâtoare pentru reactia acestora fata de alcool.

Alcoolismul si genetica

Data fiind agregarea familiala a alcoolismului, mai multe centre medicale, începând cu Universitatile de medicina Washington din Saint Louis si Indiana,     si-au îndreptat cercetarile spre identificarea si izolarea unei gene care ar putea creste riscul acestei deprinderi. Rezultatele au fost publicate recent în revista “Alcoolism: cercetare clinica si experimentala” si arata pentru prima data o corelatie între o gena anume si dependenta de alcool.

Gena GABRG3

Cercetarile anterioare aratau o implicare clara a GABA (acidul gamma-amino-butiric), principalul neuromediator inhibitor din sistemul nervos, în efectul alcoolului asupra comportamentului consumatorilor (sedarea, scaderea anxietatii si a problemele de coordonare motorie). De aceea, s-au studiat receptorii pentru aceasta substanta. S-au descoperit trei gene care îi controleaza: GABRA5, GABRB3 si GABRG3. Toate trei se afla pe cromozomul 15 al genomului uman, foarte aproape una de cealalta. Dintre aceste gene, una singura, GABRG3, s-a dovedit implicata în riscul dependentei de alcool. Nu se stie înca mecanismul prin care intervine. Se cunoaste, în schimb, ca aceasta gena creste activitatea receptorilor GABA, iar substantele care scad activitatea receptorilor GABA au efect invers.

Analiza ADN s-a realizat pe 262 de familii, adica peste 2.000 de indivizi. Ea face parte dintr-un studiu mai larg, aflat în curs de realizare, desfasurat la nivel national american. Studiul îsi propune cercetarea geneticii alcoolismului si implica peste 10.000 de pacienti, internati în sau externati din centrele de tratare a alcoolismului si familiile lor.

Predispozitia la alcoolism

Rezultatele studiului arata ca predispozitia la abuz si dependenta de alcool poate fi mostenita genetic si face parte din comportamentul anumitor persoane ca reactie la suprasolicitarea psihica. Dar persoanele cu risc pentru alcoolism mostenesc o multime de gene care le influenteaza comportamentul.

Se pare totusi ca tulburarile psihiatrice carora le apartine si dependenta de alcool rezulta din interactiunea dintre factorii de mediu si cei genetici. De aceea, persoanele predispuse genetic la abuz si dependenta de alcool pot sa nu dezvolte niciodata alcoolism în absenta factorilor de mediu care contribuie la aparitia acestuia.

Publicat în : Sanatate  de la numărul 12
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress