Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi, implicit, referendumul pentru demiterea şefului statului ar putea să aducă o mare surpriză pe scena politică: alegeri prezidenţiale anticipate. Dar nu orice fel de alegeri. Unele în care e foarte posibil ca Traian Băsescu să nu mai poată candida pentru un nou mandat. În această situaţie, cine sunt candidaţii care vor participa la alegeri, dar mai ales cine sunt favoriţii? Cum vor arăta alegerile anticipate prezidenţiale fără Traian Băsescu?
Băsescu s-ar putea opri la doi ani şi jumătate de mandat
Deşi a declarat în numeroase rânduri că doreşte să ocupe fotoliul de la Cotroceni pentru două mandate consecutive, Traian Băsescu ar putea să se oprească la jumătatea drumului din primul mandat. Problemele legate de suspendare ar putea fi pentru Băsescu mult mai mari decât şi-a închipuit. Politicienii din aşa-zisa „coaliţie antiprezidenţială” i-au pus gând rău preşedintelui Băsescu şi vor face tot posibilul să îl împiedice să se mai întoarcă la Palatul Cotroceni. Concret, juriştii din PNL şi PSD se gândesc serios să modifice Legea electorală, astfel încât preşedintele suspendat de către Parlament sau demis în urma unui referendum să nu mai poată candida la viitoarele alegeri. Motivul este simplu: sancţiunea din partea Legislativului. Mai mult ca sigur o astfel de modificare legislativă va fi contestată la Curtea Constituţională de către parlamentarii PD şi PLD. Deşi istoria recentă ne-a arătat că judecătorii Curţii i-au fost mai degrabă favorabili preşedintelui Traian Băsescu, adversarii politici ai acestuia speră ca, după întreaga procedură legată de suspendare, şeful statului să îşi piardă din influenţa asupra unora dintre instituţiile statului.
Posibilitatea ca Traian Băsescu să nu se mai întoarcă la Cotroceni pare a fi luată în calcul şi de premierul Călin Popescu Tăriceanu care, poate fără să vrea, a anticipat puţin evenimentele politice următoare. „Vom avea o relaţie instituţională corectă şi eficientă, după luni în care am văzut un preşedinte în conflict cu toate instituţiile statului”, a spus Tăriceanu, după prima întâlnire de lucru cu preşedintele interimar, Nicolae Văcăroiu. „Ne vom înţelege bine în următoarele luni cu Nicolae Văcăroiu”, a declarat optimist premierul, în condiţiile în care Traian Băsescu este suspendat pentru 30 de zile.
Partidele fac calcule şi strategii
Posibilele alegeri anticipate la preşedinţie au prins partidele politice destul de nepregătite. Fiecare formaţiune politică a început să facă calcule, care însă sunt date peste cap în condiţiile în care la scrutin ar putea să nu participe Traian Băsescu, considerat favorit în cursa electorală. Situaţia este extrem de complicată, în condiţiile în care PNL şi PSD, cel puţin deocamdată, sunt mai degrabă aliaţi politici decât duşmani. Totuşi, în cazul unor asemenea alegeri, liberalii şi democraţii vor trebui să îşi desemneze candidaţi, care inevitabil se vor confrunta din punct de vedere politic.
PNL – Antonescu, Orban… Isărescu
Liberalii au recunoscut din start că nu sunt pregătiţi pentru a susţine o candidatură la preşedinţie. Totuşi, în interiorul partidului, au început să se facă diverse calcule şi au fost vehiculate mai multe nume de posibili candidaţi liberali pentru Palatul Cotroceni. Crin Antonescu este una din posibilele variante. Nu trebuie uitat că Antonescu a refuzat să intre în Executiv, deşi i s-a propus conducerea Ministerului Educaţiei. Cel mai probabil, vicepreşedintele Crin Antonescu pregăteşte o carieră politică importantă, care include şi o viitoare candidatură la cea mai înaltă funcţie în stat. Şi vicepreşedintele Ludovic Orban este o soluţie luată în calcul de liberali, dar această candidatură depinde în mare măsură de ceea ce va decide colegul său de partid, Crin Antonescu. Există voci în PNL care susţin chiar candidatura guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. În 2000, Isărescu a intrat în politică după ce preşedintele Emil Constantinescu i-a oferit garanţii că se va putea întoarce la Banca Naţională după terminarea mandatului, lucru care s-a şi întâmplat. În această situaţie, liberalii sunt dispuşi să-i facă aceeaşi ofertă guvernatorului BNR.
PSD – Geoană, Diaconescu… Ţiriac
Deşi este iniţiatorul procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi ia în calcul foarte serios o blocare a candidaturii sale în cazul alegerilor anticipate prezidenţiale, Partidul Social Democrat nu pare pregătit să propună un candidat cu şanse mari pentru Cotroceni. Liderul Mircea Geoană este favorit în interiorul partidului, dar nu pare dispus să intre în luptă decât dacă există şanse mari să câştige cursa prezidenţială. În plus, Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD, a spus foarte clar că Mircea Geoană nu e neapărat candidat la preşedinţie doar pentru că e preşedintele partidului. Există în PSD şi varianta numită Cristian Diaconescu, un politician echilibrat, cu notorietate, care se bucură de sprijinul unor lideri importanţi din partid. Dacă în PNL circulă şi varianta candidaturii lui Mugur Isărescu, social-democraţii ar putea să încerce să-l convingă pe Ion Ţiriac să candideze la preşedinţie. Şansele ca omul de afaceri să accepte o asemenea propunere sunt însă destul de mici, în condiţiile în care acesta are cu totul alte priorităţi şi a declarat în numeroase rânduri că nu vrea să intre în politică.
PD, PLD – Stolojan
Partidul Democrat ar putea fi formaţiunea politică care va avea cel mai mult de suferit de pe urma blocării candidaturii lui Traian Băsescu. Democraţii nu au o variantă de rezervă. Din această cauză vor fi nevoiţi să apeleze la aliaţii lor politici, liberal-democraţii, care cu siguranţă îl vor arunca în luptă pe Theodor Stolojan. Practic, PD va fi nevoit să susţină candidatura lui Stolojan în eventualitatea unor alegeri anticipate prezidenţiale.
PRM – Vadim, PNG – Becali, PIN – Guşă
Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu are rival în interiorul partidului şi va încerca din nou să câştige cursa prezidenţială. Totuşi, preşedintele PRM este în vizibilă scădere la capitolul încredere, având un adversar redutabil în persoana liderului PNG, Gigi Becali. Finanţatorul clubului Steaua este un candidat cert pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni, şansele de reuşită ale acestuia urmând să scadă pe măsură ce va începe campania electorală. O voce care se va face cu siguranţă auzită în campania electorală este cea a liderului PIN, Cozmin Guşă, care este un bun orator şi, în plus, deţine foarte multe informaţii despre adversarii politici. Totuşi, scopul intrării în campania electorală pentru Guşă este publicitatea şi creşterea notorietăţii partidului pe care îl conduce.
Alegeri prezidenţiale anticipate fără mari favoriţi
Referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu ar putea fi punctul de plecare pentru stoparea carierei politice a acestuia. Sunt şanse mari ca Băsescu să fie împiedicat să mai candideze, chiar cu riscul încălcării unor prevederi constituţionale. Miza politică este prea mare şi ea are legătură cu izolarea lui Traian Băsescu. În situaţia blocării candidaturii acestuia pentru a putea participa la alegerile prezidenţiale anticipate, România va avea în premieră o campanie electorală fără mari favoriţi, din care va ieşi învingător cel care va şti să negocieze mai bine.
