Home » Politică internă » Guvernul PNL-UDMR. Puncte-forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări

Guvernul PNL-UDMR. Puncte-forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări

După o lungă perioadă dominată de criză politică şi incertitudine guvernamentală, România are un nou guvern, de data aceasta minoritar, format din două partide şi susţinute de cel mai mare partid de opoziţie. Care sunt şansele actualului Executiv? Care sunt punctele-forte şi punctele slabe? Ce oportunităţi are Guvernul Tăriceanu II, aşa cum i se mai spune? Ce ameninţări bat la uşa Palatului Victoria, dar mai ales la adresa PNL? Pentru a descoperi răspunsurile la aceste întrebări, e nevoie să înţelegem contextul politic care a favorizat instalarea guvernului minoritar PNL-UDMR.

Puncte-forte

Unitate în luarea deciziilor. Marele avantaj al noului Guvern este faptul că cele mai importante decizii guvernamentale vor fi luate fără să mai existe scandaluri şi poziţii divergente din partea unuia dintre membrii coaliţiei. Istoria politică recentă ne-a arătat că UDMR s-a dovedit un partener loial, care, deşi a susţinut propriile proiecte legislative, nu s-a opus atunci când au existat şi decizii care nu erau pe placul formaţiunii maghiare. Premierul Tăriceanu şi PNL au posibilitatea acum să treacă mai uşor prin Executiv proiectele legislative, fără să mai existe miniştri care se opun şi nu doresc să contrasemneze legile.
Liberali în poziţii-cheie ale statului. Până nu demult se spunea că reprezentanţii PD conduc cele mai importante ministere (Justiţia, Internele, Apărarea, Transporturile). Eliminarea democraţilor de la guvernare a făcut ca aceste ministere să ajungă la  liberali, care îşi pot plasa acum cu uşurinţă oamenii. Pe lângă conducerile unor ministere-cheie, democraţii au mai pierdut o serie de agenţii şi structuri guvernamentale importante, printre care Garda de Mediu, Autoritatea Sanitar-Veterinară, Casa Naţională de Pensii sau Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.  Nici preşedintele Traian Băsescu nu va fi lipsit de probleme, având în vedere că se modifică structura politică a CSAT. Liberalii şi Călin Popescu Tăriceanu devin majoritari şi în CSAT, acolo unde se ştie că deciziile se iau în unanimitate. Schimbarea componenţei politice a CSAT vine într-un moment în care se discută aprins despre retragerea trupelor româneşti din Irak, iar în Parlament aşteaptă votul final pachetul de legi privind siguranţa naţională. Nu ar fi exclus ca, în noile condiţii, preşedintele Traian Băsescu să convoace din ce în ce mai rar Consiliul Suprem de Apărare al Ţării.

Puncte slabe

Prezenţa UDMR în Executiv. Faptul că UDMR este parte componentă a Executivului se poate transforma într-un mare dezavantaj. Dacă liberalii vor fi o ţintă predilectă pentru PD, formaţiunea maghiară se va afla cu siguranţă în colimatorul PRM şi PC, care nu vor ezita să atace Guvernul, folosind ca pretext acţiunile reprezentanţilor UDMR la guvernare. Nu este exclus ca şi o parte a PSD, mai exact aripa naţionalistă de la Cluj, să susţină atacuri puternice la adresa Executivului, tocmai din cauza prezenţei UDMR în Guvern. De altfel, în momentul în care PSD a luat decizia de a susţine Executivul PNL-UDMR, în interiorul partidului au existat voci, printre care fostul preşedinte Ion Iliescu, care au atras atenţia asupra pericolului ca social-democraţii să transmită un mesaj confuz electoratului din Ardeal, prin acordarea unui sprijin parlamentar unui guvern în care UDMR deţine câteva ministere importante.
Lipsa de notorietate a unor miniştri. Chiar dacă au trecut cu uşurinţă de comisiile de specialitate ale Parlamentului, mai mulţi miniştri din actualul Executiv sunt posibile ţinte ale atacurilor din două motive: fie nu au notorietate, fie sunt personalităţi politice controversate. În prima categorie intră noul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, despre care s-a spus că este prea tânăr pentru o asemenea funcţie. În plus, Chiuariu a fost plasat deja în sfera de influenţă a unor grupuri politice reprezentate de liberalul Relu Fenechiu. În aceeaşi situaţie se află noul ministru al Educaţiei, Cristian Adomniţei, care nu a fost privit cu ochi buni nici de sindicate, nici de clasa politică. Din categoria personalităţi controversate face parte cu siguranţă noul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeş, care a rămas în istorie ca ministrul ce a introdus taxa pe scaunele din cârciumi. De asemenea nu trebuie uitat şi trecutul politic controversat al lui Remeş, care a plecat din PNL la PNŢCD, apoi a trecut la conservatori, iar apoi s-a reîntors în PNL.

Oportunităţi

Aplicarea strategiei post-aderare. Noua formulă guvernamentală are şanse mari să pună în aplicare în sfârşit strategia post-aderare, despre care se vorbeşte mult şi se face puţin. Cu ajutorul acestei strategii, România are şanse să implementeze programele guvernamentale care vor ajuta la absorbţia cu succes a fondurilor comunitare.
Reuşita programului de guvernare. Succesul actualului Guvern depinde exclusiv de prestaţia miniştrilor liberali. UDMR este partidul care în orice condiţii obţine un scor electoral care îi permite să intre în Parlament. În aceste condiţii, greul guvernării se află pe umerii premierului Tăriceanu şi ai miniştrilor PNL. De reuşita programului de guvernare depinde în mare măsură creşterea sau scăderea liberalilor în sondajele de opinie. De acum încolo, liberalii nu vor mai putea da vina pe democraţi că nu sunt lăsaţi să implementeze programul de guvernare.

Ameninţări

Instabilitatea politică. Deşi a trecut de votul Parlamentului cu un scor foarte clar (302 voturi pentru, 27 împotrivă), noul Guvern este extrem de fragil din punct de vedere al susţinerii politice. Mai exact, actualul Executiv va rezista atâta vreme cât va dori PSD. Social-democraţii nu au la acest moment altă soluţie decât să susţină Executivul PNL-UDMR din simplul motiv că nu sunt interesaţi de alegeri anticipate. În schimb, aşa cum au susţinut Guvernul, aşa îl vor ataca şi nu este exclus să încerce să îl dărâme prin intermediul moţiunii de cenzură. Lucrurile din această perspectivă sunt foarte clare: orice guvern minoritar generează instabilitate politică şi trebuie să guverneze într-un astfel de climat, care se bazează exclusiv pe negocierea politică.
PD şi Traian Băsescu. Cea mai mare ameninţare la adresa Guvernului PNL-UDMR vine din partea preşedintelui Traian Băsescu, acompaniat din Parlament de PD. Şeful statului şi democraţii formează adevărata opoziţie politică, şi nu va trece mult până când vor pune tunurile pe liberali. Apropierea dintre PNL şi PSD, precum şi Guvernul controlat de interese economice sunt doar două din temele de atac la care va fi supus noul Executiv. Tabloul politic până la alegerile europarlamentare va fi clar din acest punct de vedere: atacuri susţinute din partea binomului Traian Băsescu-PD şi o poziţie oarecum rezervată la început din partea PSD, care va acorda o perioadă de graţie noii formule guvernamentale. În acelaşi timp, ultimele evoluţii politice ne arată că România a intrat într-o normalitate a sistemului politic, în care nici un partid nu va mai reuşi să obţină suficiente voturi pentru a forma singur Guvernul, iar soluţia se află în negocierea politică. Asta dacă cineva nu va schimba regulile jocului politic din dorinţa de a rămâne cu orice preţ la putere. (D.B.)

Publicat în : Politica interna  de la numărul 47
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress