În plin scandal juridic, Ariel Sharon a aruncat o “bombă” care a surprins lumea politică israeliană şi internaţională. El a anunţat că Israelul se va retrage din toate cele 17 colonii teritoriile palestiniene. Declaraţia sa a iritat mai multe partide de dreapta care fac parte din coaliţia sa guvernamentală. Reprezentanţii acestora l-au ameninţat pe Ariel Sharon că-l vor doborî.
Procurorul general al Israelului a decis să nu-l inculpe pe premierul Ariel Sharon în afacerea de corupţie numită “Insula grecească”. Fiul mai mic al primului ministru israelian, Gilad, implicat şi el în acest scandal, a scăpat, de asemenea, de inculpare. Autorităţile au ajuns la concluzia că dosarul trebuie clasat, deoarece probele existente au fost insuficiente pentru a putea redacta o inculpare. Procurorul general susţine că, după o examinare minuţioasă, nu a fost găsită nici cea mai mică dovadă de corupţie în afacerea “Insula grecească”.
Scandalul a fost declanşat pe vremea când Ariel Sharon era ministru de Externe în guvernul condus de Benjamin Netanyahu şi se referă la un proiect de construcţie a unui complex turistic imens pe o insulă din Grecia. Primul pas a fost făcut în momentul în care Ariel Sharon a fost abordat de omul de afaceri israelian David Appel, pentru a promova proiectul prin intermediul fiului său, Gilad, care ar fi primit mită sume impresionante de bani. Potrivit unor informaţii, se pare că David Appel i-ar fi propus lui Gilad Sharon trei milioane de dolari în schimbul “sfaturilor sale” şi pentru ca Ariel Sharon să se folosească de poziţia sa pentru a obţine aprobarea planului din partea guvernului grec. Această sumă se pare că nu a fost vărsată în contul fiului cel mic al premierului, însă Appel a revenit, în scurt timp, cu o nouă ofertă: 100.000 de dolari “salarii” şi 590.000 de dolari ca profit al fermei pe care Ariel Sharon o deţine în sudul Israelului. În final s-a renunţat la tot acest plan. David Appel a fost condamnat pentru plata mitei, însă procurorii au trebuit să dovedească faptul că cel care a primit-o a fost conştient că încalcă legea.
Ariel Sharon, cunoscut pentru rolul său în incidentele sângeroase din vestul Beirutului, în anii ’80 şi pentru declanşarea celei de-a doua Intifade, pe 28 septembrie 2000, a negat întotdeauna că a comis vreo ilegalitate şi a apreciat acuzaţiile de corupţie aduse împotriva lui “bârfe politice rău-voitoare” şi “o calomnie politică”. Totuşi, necazurile judiciare ale premierului nu s-au sfârşit. Partidele din opoziţie au anunţat că vor contesta decizia procurorului general la Curtea Supremă.
De asemenea, premierul Ariel Sharon face obiectul unei alte anchete, într-un alt caz de corupţie. Este vorba despre finanţarea campaniei sale din 1999 pentru alegerile din cadrul blocului Likud (dreapta naţionalistă), al cărui lider este însuşi premierul. Într-un alt dosar, el este anchetat, împreună cu fii săi, Gilad şi Omri, pentru primirea unui împrumut de 1,5 milioane de dolari de la omul de afaceri sud-african Cyril Kern, sumă care în final ar fi fost folosită pentru a acoperi banii alocaţi în mod ilegal în 1999 în campania electorală. Finanţarea politică din afara ţării este ilegală în Israel.
În plin scandal juridic, Ariel Sharon a aruncat o “bombă” care a surprins lumea politică israeliană şi internaţională. El a anunţat că Israelul se va retrage din toate cele 17 colonii teritoriile palestiniene. Declaraţia sa a iritat mai multe partide de dreapta care fac parte din coaliţia sa guvernamentală. Reprezentanţii acestora l-au ameninţat pe Ariel Sharon că-l vor doborî. Într-adevăr, premierul a scăpat, in extremis, de votul de neîncredere în guvern, moment în care a fost evident faptul că primejdia vine din partea propriilor tovarăşi de drum. Astfel, Sharon a aplicat o nouă tactică. Mai întâi a declarat că a venit timpul să se înţeleagă că palestinienii nu mai pot fi ţinuţi închişi în colivii, că statul palestinian va fi înfiinţat. Apoi, a făcut aluzie la dizolvarea actualei coaliţii guvernamentale. Mai mult, a vorbit despre o posibilă invitaţie a opoziţiei la guvernare. În final, Sharon a propus un plebiscit naţional: poporul să decidă dacă mai e cazul să fie deţinute coloniile din teritoriile palestiniene. În lansarea acestei ipoteze, el a mizat pe faptul că poate obţine o victorie zdrobitoare, pentru că israelienii, în marea lor majoritate, doresc separarea totală de palestinieni.
De menţionat faptul că printre cei care se opun planului lui Sharon se află şi Statele Unite, care au sugerat oprirea anexării de teritorii palestiniene şi încetarea lucrărilor de construcţie la bariera de securitate din estul Cisiordaniei. Washingtonul se opune, de asemenea, transferului coloniştilor evacuaţi din Fâşia Gaza în coloniile existente în Cisiordania.
Pe de altă parte, majoritatea israelienilor se opun intrării în guvern a Partidului Muncii, de centru-stânga, deşi acest scenariu pare plauzibil după ce Justiţia a decis neinculparea lui Sharon – indică rezultatele unui sondaj de opinie. La întrebarea: “După încheierea dosarului împotriva primului ministru sunteţi pentru intrarea Partidului Muncii în Guvern?”, 54% din persoanele chestionate au răspuns negativ, în timp ce 37% s-au declarat favorabile acestei formule. Israelienii s-au arătat în schimb divizaţi în legătură cu refuzul procurorului general, Menahem Mazuz, de a-l urmări în instanţă pe Ariel Sharon: 44% susţin decizia, iar 42% o critică. Publicat de cotidianul “Yediot Aharonot”, sondajul de opinie, efectuat de institutul Dahaf, a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 500 de persoane, marja de eroare fiind de 4,4 la sută. Potrivit analiştilor, orice inculpare a premierului ar fi provocat demisia acestuia. Decizia procurorului general îi permite acum premierului Sharon, învestit oficial în funcţie în martie 2001 şi al cărui guvern nu mai este susţinut de o majoritate parlamentară, să ia în calcul participarea la guvernare a Partidului Muncii, al cărui lider, Shimon Peres, a condiţionat iniţierea de negocieri în acest sens de hotărârea procurorului general în cazul dosarului de corupţie. În Knesset, deputaţii laburişti sprijină planul premierului privind retragerea Israelului din Fâşia Gaza, proiect respins de majoritatea membrilor blocului Likud al lui Ariel Sharon, cu ocazia referendumului intern de la începutul lunii mai.
În prezent, actuala coaliţie de guvernământ din Israel, condusă de blocul Likud, dispune în Parlament de numai 59 din cele 120 de mandate de deputat. În plus, 11 deputaţi ai Likud au refuzat să voteze în favoarea propriului guvern în cadrul examinării moţiunii de cenzură împotriva retragerii israeliene din Fâşia Gaza, care a fost prezentată în Knesset la începutul lunii iunie.
