Trei ani si o luna. Atât a durat visul de glorie vesnica al liderilor PSD. Cu trei luni înaintea alegerilor locale si cu noua luni înaintea alegerilor parlamentare si prezidentiale, siguranta demnitarilor PSD ca vor recuceri puterea (miza oricarui partid politic) s-a spart. A fost suficient ca peste Cabinetul Nastase sa navaleasca criticile parlamentarilor europeni si ale unor oficiali ai Comisiei Europene si amenintarile dure ale acestora ca Uniunea Europeana ar putea suspenda negocierile de aderare cu România din cauza faptului ca tara noastra nu este înca un stat de drept, a coruptiei generalizate, a scandalului privind adoptiile internationale, etc, pentru ca imaginea de învingator a PSD sa se clatine serios. În ochii speriati ai demnitarilor PSD si în ochii alegatorilor.
Motto:
“Trei petunii subtirele,
Farmec dând regretelor,
Stau de vorba între ele:
Ce ne facem, fetelor?…”
(George Topîrceanu,
“Rapsodii de toamna”)
Trei ani si o luna. Atât a durat visul de glorie vesnica al liderilor PSD. Cu trei luni înaintea alegerilor locale si cu noua luni înaintea alegerilor parlamentare si prezidentiale, siguranta demnitarilor PSD ca vor recuceri puterea (miza oricarui partid politic) s-a spart. A fost suficient ca peste Cabinetul Nastase sa navaleasca criticile parlamentarilor europeni si ale unor oficiali ai Comisiei Europene si amenintarile dure ale acestora ca Uniunea Europeana ar putea suspenda negocierile de aderare cu România din cauza faptului ca tara noastra nu este înca un stat de drept, a coruptiei generalizate, a scandalului privind adoptiile internationale, etc, pentru ca imaginea de învingator a PSD sa se clatine serios. În ochii speriati ai demnitarilor PSD si în ochii alegatorilor.
“Buruienele-ngrozite,/ De-asa vremi potrivnice…”
Brusc, PSD a capatat conturul unui butoi batrân si urias caruia doagele au început sa-i sara din cauza uzurii si a supra-încarcarii. Nesiguranta si frica. Acestea sunt starile de spirit care încep sa cuprinda mintile liderilor PSD angrenati în luptele electorale ale anului 2004. Nesiguranta fata de numarul de fotolii de parlamentari si consilieri locali pe care partidul le poate câstiga în alegeri, numar care este într-o inerenta scadere datorita erodarii partidului dupa o guvernare extrem de criticabila. Frica fata de o respingerea fatisa din partea cancelariilor occidentale, dupa avertismentele extrem de dure primite de la Bruxelles si Washington în ultimele saptamâni.
Cu un an în urma, un document anonim aparut pe Internet si intitulat “Armagedon XXL” pomenea de aproape 100 de parlamentari ai PSD care urmau sa fie executati de pe listele electorale ale partidului din 2004. Printre ele, nume grele: Nicolae Vacaroiu, Ristea Priboi, Simona Marinescu, Adrian Paunescu, Antonie Iorgovan, Codrin Ştefanescu, etc. Desi negat de conducerea PSD, Armagedon XXL a facut ravagii printre oamenii partidului. Nici cina cea de taina organizata de Viorel Hrebenciuc pentru nominalizatii de pe lista, la restaurantul “Capsa”, în chiar ziua aparitiei documentului, ocazie cu care liderul PSD le-a susurat colegilor sai, “nu credeti în acest document”, nu a temperat situatia. Dimpotriva. “Doaga” parlamentara a “butoiului” PSD sarise de la locul ei. A început atunci exodul parlamentarilor PSD, în special catre PRM. Miscarea are la baza un calcul simplu, de supravietuire pe viitor a parlamentarilor pesedisti. Constienti ca nu se vor mai regasi pe liste din varii motive, trec în special la partidul lui C.V.Tudor, unde li se promit locuri eligibile. Din fundul butoiului s-a auzit, însa, o varianta mai interesanta: parlamentarii PSD trec la PRM pentru a se realege în Legislativ în anul 2004. Dupa care, ar urma sa se reîntoarca la PSD, permitându-i partidului lui Adrian Nastase sau al cui o mai fi dupa alegeri, sa recâstige majoritatea în Parlament, chiar daca alegerile ar putea stabili un alt algoritm politic. Relatia de parteneriat PSD-PRM, veche de 12 ani de zile, a fost exprimata plastic de vicepresedintele PSD Viorel Hrebenciuc, într-o sedinta de partid: “PSD si PRM functioneaza pe principiul vaselor comunicante, ce pierd ei, luam noi, si invers”.
“Se vorbira pe soptite,/ Sa se faca schivnice”
Dupa trei ani de defilare cu o figura cosmetizata dupa gustul subtire al premierului si presedintelui partidului, Adrian Nastase, PSD redevine PDSR. Baronul local a redevenit piatra de temelie a partidului, personajul care poate aduce voturi prin pomeni electorale: praznice satesti si orasenesti cu fasole si cârnati, focuri de artificii, spectacole stradale cu muzica amestecata, de la manele la hip-hop. Nu mai conteaza ca baronul local a devenit sinonim, în opinia publica, cu sintagma “corupt incorigibil”.
Strategia de imagine a liderilor PSD de la Centru, de a abate atentia presei si a societatii civile de la baronul local la un nou target, asa-zisii presedinti executivi ai partidului, oameni tineri, anonimi, care ar urma sa coordoneze campaniile electorale judetene ale PSD, dupa cum au precizat liderii de la Bucuresti, a picat în derizoriu. Degeaba striga în luna ianuarie elegantul premier Adrian Nastase, jurnalistilor: “Nu mai tot scrieti de baroni, ei sunt legende vii, scrieti despre tinerii partidului”. Tinerii pesedisti au dovedit la primele confruntari cu ziaristii ca nu sunt buni nici pentru activitatea de “sosonari” (termen intern, inventat de liderii PSD si care reprezinta activistul de baza sau agitatorul). Tot “structurile siciliene”, dupa cum remarca într-o sedinta de partid însusi Victor Ponta, seful Corpului de Control al Guvernului si vicepresedinte PSD, sunt baza partidului. În viziunea lui Ponta, care stie el ce stie odata ce, timp de trei ani de zile, a tot facut anchete în fiefurile baronilor locali, anchete ale caror rezultate le cunoaste doar Adrian Nastase, în profilul “structurii” sau “cupolei siciliene” se încadreaza baronii de Gorj si de Ialomita, Nicolae Mischie si Gheorghe Savu.
Tara este plina însa de baroni locali care, conform sondajelor interne ale PSD, pierd teren: prefectul de Gorj, Toni Grebla, îl surclaseaza în simpatie electorala pe celebrul baron Mischie, în timp ce baronul de Vrancea, Marian Oprisan trebuie sa le explice locuitorilor judetului, plecati majoritar la lucru în statele din UE, de ce în România se traieste atât de prost. Probabil din acest motiv Oprisan, pe care îl lasa deocamdata rece acuzatiile presei de colaborare, alaturi de mama sa, cu Securitatea comunista, este interesat de un fotoliu de senator. În disperarea lor de a câstiga macar un oras mare la alegerile locale, liderii partidului si-au dinamitat organizatia din Constanta prin impunerea fortata în fruntea filialei a primarului Radu Mazare, devenit peste noapte, din mare baron independent, mare baron PSD. Demisiile pe banda ale “sosonarilor” si parlamentarilor PSD din organizatie, care l-au acuzat virulent pe Mazare de coruptie si conducere autocrata l-au facut pe vicepresedintele PSD Dan Ioan Popescu sa filosofeze social-democrat: “Mazare poate sa vina si cu stripteuze la bara, totul este sa cucerim Constanta”. Criza de candidati credibili pentru alegerile locale face ca rezultatul acestora sa nu fie atât de sigur pentru PSD pe cât lasa sa se înteleaga declaratiile mustind de optimism ale liderilor centrali si locali. Conducerea partidului a prezentat deja numele unora dintre cei ce vor candida la functiile de primari: aceleasi figuri controversate precum Dumitru Sechelariu, Vasile Bulucea & comp.
Ca ultima solutie pentru câstigarea alegerilor locale, liderii PSD au imaginat un scenariu propriu PCR-ului din care provin: sa transforme Biserica Ortodoxa în membru de partid si preotii în “sosonari”. Surprinzator, au suferit un esec de proportii, ierarhii BOR, dupa ce ani de zile au cochetat cu FSN, PDSR si PSD, respingând ferm cererea guvernantilor ca preotii sa faca politica. În atari conditii, nu este de mirare ca PSD amâna cu disperare sa-si nominalizeze candidatii pentru primaria Capitalei si pentru primariile de sector, dar si pentru alte mari orase. Conducerea partidului nu a reusit sa-i convinga nici pe Florin Georgescu, nici pe Miron Mitrea si nici pe Ionel Blanculescu sa candideze contra lui Traian Basescu, rezultatul alegerilor locale din Bucuresti fiind stiut si anuntat în partid de Viorel Hrebenciuc: PSD va pierde, din nou, Capitala.
Candidatul PSD la prezidentiale este protejat de partid precum o balerina de portelan. Şi tot precum o balerina de portelan, candidatul partidului, mai ca vrea, mai nu se lasa. Lansarea oficiala a lui Adrian Nastase, caci despre el este vorba, amânata de mai multe ori, va avea loc abia dupa alegerile locale, unde PSD spera sa câstige macar în fiefurile consacrate: mediul rural si orasele mici. Între timp, Adrian Nastase si-a conceput un Cabinet electoral, lasând pe umerii vicepremierilor problemele serioase ale guvernarii si, implicit, criticile electoratului si ale oficialilor UE si SUA. Profitând de structura logistica a Guvernului, Adrian Nastase va porni prin tara-, pe urmele contracandidatului prezidential Theodor Stolojan, în campanie electorala mascata, pe bani publici.
În concluzie, dincolo de declaratiile aiuristice ale baronilor locali care anunta cu emfaza ca vor câstiga peste 70% din posturile de consilieri si primari la alegerile locale, actuala sesiune parlamentara ar putea fi ultima din aceasta legislatura în care PSD sa mai detina majoritatea parlamentara. Daca plecarile din partid vor continua în acelasi ritm, în septembrie am putea avea un Parlament fara nici o majoritate. Oricum, nu va mai conta caci toata lumea va fi deja în campanie electorala pentru a-si asigura scaunul pentru înca patru ani. Pâna atunci însa, mult mai dura va fi lupta pentru un loc eligibil pe liste, între PSD-istul de tip nou ce pune la bataie sute de mii de dolari si PDSR-istul de tip vechi, activist de profesie, dupa chipul si asemanarea viitorului presedinte al partidului, indiferent de rezultatul alegerilor, cu voia dumneavoastra, Ion Iliescu… Ultimul pe lista ?
