Un partid de talia PSD reuneşte o serie întreagă de personalităţi, iar de aici se nasc orgolii. E normal să existe nemulţumiri pentru că nu putem avea pretenţia ca toată lumea să gândească la fel. Dar cred că avem maturitatea politică să trecem peste toate acesteaşi să respectăm deciziile forurilor statutare ale partidului.
Domnule deputat, puţini români ştiu că aţi lucrat în comerţ exterior înainte de 1989, ce ne puteţi spune despre acest lucru?
După absolvire am urmat un curs postuniversitar de comerţ exterior şi am lucrat la societatea Auto Export – Import care se ocupa de exportul de autocamioane, autobasculante şi de importul de componente auto. Am reuşit să acumulez o experienţă pe relaţia cu Ungaria şi am avut şansa de a încheia cel mai mare contract pe acest domeniu dintre cele două state pentru diselizarea parcului auto din Ungaria. Cam- aceasta ar fi activitatea mea, în câteva cuvinte, în comerţ exterior.
PSD este la putere în ţară- dar în opoziţie la Braşov. Cum vă explicaţi acest lucru?
Întodeauna Braşovul a fost un oraş atipic din acest punct de vedere. Există şi o explicaţie, dacă vreţi, istorică a simpatiei braşovenilor pentru liberalism. Braşovul a fost un oraş în care s-au dezvoltat foarte mult, încă din cele mai vechi timpuri, activităţi liberale. Existenţa numeroaselor bresle meşteşugăreşti, a comercianţilor, la care se adaugă tratele încheiate de conducătorii Braşovului, sau Kronstad cum i se spunea pe atunci, cu domnitorii ţărilor românesşti au făcut ca orientările de tip liberal sa prindă rădăcini adânci în această zona. Să nu uităm că aici s-a întâlnit cea mai înverşunată rezistenţă anticomunistă de după ce de-al doilea Război Mondial. Tot braşovenii au fost cei care au zguduit din temelie regimul comunist în noiembrie 1987. Aşa se înţelege orientarea braşovenilor către liberalism . Problema nu este însă asta pentru că fiecare are libertatea de a alege. Important este că cei pe care braşovenii i-au desemnat prin vot să le reprezinte interesele şi să-şi facă datoria. Or, s-a văzut până acum că în Braşov lucrurile nu stau chiar aşa.
La Braşov, PSD este acuzat că împreună cu reprezentanţii altor partide au format o “cooperativă” care gestionează patrimoniul oraşului. Cum vă explicaţi acest fapt?
Din punctul meu de vedere la Braşov nu există nici un fel de cooperativă. Expresia a fost aruncată, dacă pot spune aşa, de actualul primar liberal cu scopul evident de a găsi o scuză pentru propriile nerealizări. Este adevărat că iniţial a fost o discuţie între reprezentanţii formaţiunilor politice care erau în Consiliul Local pentru a stabili un mod de lucru având în vedere blocajele repetate ale primarului faţă de toate proiectele de dezvoltare ale Braşovului. Ulterior am constatat că în comisiile de monitorizare a serviciilor publice municipale se petreceau o serie de lucruri anormale, iar întreaga responsabilitate era aruncată în spatele PSD. Pentru a pune capăt tuturor acuzaţiilor şi speculaţiilor am luat hotărârea să retragem toţi consilierii locali din comisiile de monitorizare. Astfel, aşa – numita “cooperativă” nici măcar nu a existat vreodată.
Ce soluţii are PSD la problemele sociale din Braşov?
Ca partid social – democrat este firesc ca PSD să aibă în programul de guvernare măsuri active de protecţie socială. Poate că una dintre cele mai importante îi are ca principali beneficiari pe muncitorii disponibilizaţi din marile întreprinderi Roman şi Tractorul. Acordarea a până la 32 de salarii compensatorii, în funcţie de vechime, reprezintă o măsură de protecţie socială. La o analiză superficială pare că prin restructurarea industriei, Braşovul are grave probleme sociale. Dar nu este chiar aşa. Cei care beneficiază de salarii compensatorii primesc în continuare acest ajutor şi dacă îşi găsesc un loc de muncă în sectorul privat. Mai mult chiar, au fost înfiinţate parcurile industriale Metrom, Carfil, Roman şi Zărneşti. În curând se va pune în funcţiune parcul de soft de la Roman, iar uzina Renault va investi în acest parc. Am făcut eforturi ca INA Schaffler, investitor de renume mondial, să deschidă prima fabrică din România la Braşov. Guvernul a investit 5 milioane de euro în realizarea utilităţilor pentru acest investitor şi suportă cea mai mare parte a cheltuielilor cu şcolarizarea în Germania- a celor ce vor lucra aici. Modernizarea şcolilor, realizarea de săli de sport, programul ANL sau rampa ecologică sunt doar câteva din măsurile de protecţie socială ale PSD.
Care este situaţia cu privatizarea uzinei Tractorul, iar dacă nu va fi Landini cel care cumpără uzina, cine este celălalt investitor?
Categoric, procesul de privatizare al uzinei de tractoare nu a fost abandonat şi nici compromis. Este adevărat că transferul pachetului majoritar de acţiuni către Landini a fost întârziat, dar asta nu pentru că investitorul italian ar fi renunţat, ci pentru că încă se negociază. Landini nu vine în România pentru a face acte de caritate. Vine pentru a face afaceri şi pentru a câştiga. Atât timp cât se negociază nu avem de ce să ne facem probleme. Important este să existe dialog şi să se ajungă la o înţelegere. PSD nu are un alt investitor ascuns în mânecă pe care să-l scoată dacă negocierile cu Landini vor eşua. Ştiu doar că există şi alte societăţi importante interesate de Tractorul Braşov, care aşteaptă rezultatul negocierilor dintre APAPS şi Landini.
Care este situaţia la parcul industrial Roman?
La Roman se lucrează, încă, la o strategie care are în vedere deschiderea parcului către investitori. Printr-o astfel de strategie se stabilesc condiţii serioase pentru cei care vor să-şi deschidă o afacere aici. De la aspectul clădirilor până la tehnologia care se dezvoltă şi condiţiile sociale pentru angajaţi. Realizarea unei astfel de strategii cere timp şi din această cauză lucrurile sunt puţin întârziate.
În PSD este o stare de tensiune cauzată de excluderea unor lideri locali. Ce vă nemulţumeşte în partid?
Un partid de talia PSD reuneşte o serie întreagă de personalităţi, iar de aici se nasc orgolii. E normal să existe nemulţumiri pentru că nu putem avea pretenţia ca toată lumea să gândească la fel. Dar cred că avem maturitatea politică să trecem peste toate acesteaşi să respectăm deciziile forurilor statutare ale partidului. Eu cred că Braşovul a dovedit că este o organizaţie puternică, iar prin prisma rezultatului alegerilor generale de anul trecut suntem printre cele mai puternice din ţară- şi vrem să fim trataţi ca atare. Sperăm ca sprijinul de la centru să fie mai puternic în următoarea perioadă pentru a depăşi problemele pe care le avem din cauza măsurilor de restructurare luate.
Premierul Adrian Năstase nu află în topul preferinţelor braşovenilor, în schimb, Ministrul de Externe Mircea Geoană este printre preferaţi. Cum comentaţi?
Având în vedere situaţia dificilă prin care trece Braşovul ca urmare a restructurării industriei, orice Guvern care ar fi luat astfel de măsuri s-ar fi confruntat cu o lipsă de popularitate. Sperăm că, în timp, cetăţenii Braşovului să înţeleagă căastfel de măsuri au avut rolul de a revigora industria, iar Adrian Năstase va reveni pe locul fruntaş pe care-l merită. De altfel, noi am avut tăria să ne asumăm răspunderea pentru deciziile luate. Popularitatea domnului ministru Mircea Geoană este firească având în vedere funcţia pe care o ocupă. Oricum este important ca oamenii să înţeleagă că PSD este un partid puternic, cu personalităţi de marcă şi au de unde alege.
