Mai multe incidente recente riscă să pună în pericol eforturile Croaţiei de a se apropia de îndeplinirea standardelor aderării la Uniunea Europeană.
De la începutul acestui an, numărul incidentelor în care au fost implicate elemente ale mişcărilor extremiste de dreapta a crescut îngrijorător în Croaţia. Pe 9 ianuarie, un grup neidentificat de persoane a ridicat în satul Solin, din apropiere de Split, un monument în memoria lui Jure Francetic şi Mile Budak, foşti lideri ai mişcării ustaşe, de factură fascistă, care a obţinut puterea în 1941. Cei doi au fost implicaţi în acele vremuri în uciderea a zeci de mii de sârbi, evrei şi ţigani.
Doar câteva zile mai devreme, un poster imens al generalului Ante Gotovina (suspectat de crime de război în timpul conflictului iugoslav din anii ’90) a fost afişat în Kastel Stari, un mic port pe coasta dalmată.
Tot atunci, persoane necunoscute au distrus statuia liderului comunist Iosif Broz Tito, chiar în localitatea sa natală, Kumrovec, într-un gest interpretat de autorităţile croate ca un act de “vandalism politic şi cultural”.
Analiştii consideră că toate aceste acţiuni au fost organizate de extremişti de dreapta pentru a-l “pedepsi” astfel pe premierul Ivo Sanader pentru ceea ce ei numesc “actul de trădare” în urma îndepărtării statuilor lui Francetic şi Budak.
Pe 17 martie, Croaţia urmează să înceapă oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar experţii locali apreciază că decizia de a îndepărta statuile celor doi lideri ustaşi este legată de intenţia guvernului de centru-dreapta de la Zagreb de a arăta că se opune oricărei afişări publice a unor însemne sau simboluri fasciste.
Dar măsurile nu s-au oprit aici. Cu puţin timp înainte de Crăciun, autorităţile croate au decis să îndepărteze şi un imens portret al generalului Gotovina, care se află în centrul oraşului Zadar încă din 2001, când Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război din fosta Iugoslavie a emis un act de inculpare a fostului demnitar.
Surse ale poliţiei au declarat pentru IWPR că portretul a fost dat jos în timpul nopţii pentru a se evita astfel orice ciocnire cu numeroşii susţinători ai generalului.
Chestiunea cooperării cu Tribunalul de la Haga – element-cheie în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei la UE – este una destul de complicată pentru guvernul de la Zagreb, care este prins la mijloc între cerinţele Uniunii şi presiunea internă, venită din partea elementelor naţionaliste, dar şi a publicului larg, ce vede în inculpaţi doar “eroii unui război” legitim, purtat pentru apărarea fiinţei naţionale.
Analistul politic Davor Gjenero crede că recentele manifestări ale extremei drepte arată gradul de nemulţumire a acestei mişcări faţă de politica lui Sanader de a condamna excesele ustaşilor, dar şi de a coopera cu Tribunalul de la Haga. “Pe de altă parte, mesajul lor este unul direcţionat şi spre Bruxelles”, spune Gjenero.
Pentru Sanader, obiectivul aderării la UE şi implicitele beneficii economice legate de acesta sunt mai importante chiar decât riscul de a ajunge la un conflict cu o parte, mai naţionalistă, din partidul care-l susţine, Uniunea Democrată Croată (HDZ).
Un oficial al acestei formaţiuni, vorbind sub protecţia anonimatului, a spus: “Oponenţii lui Sanader, dintre care foarte mulţi sunt simpatizanţi ai extremei drepte, îl critică pentru faptul că ar fi prea îngăduitor cu solicitările UE şi că astfel ar ignora interesul naţional”.
Presa a relatat şi despre faptul că autorităţile au permis o demonstraţie pro-ustaşă în luna decembrie în Zadar tocmai pentru a nu crea tensiuni suplimentare între prooccidentali şi ultranaţionalişti. La acel marş, veterani din cel de-al doilea război mondial au arborat portrete ale fostului lider fascist Ante Pavelic. O cu totul altă atitudine a fost adoptată când, recent, un grup de studenţi de origine sârbă a afişat public portretul liderului cetnic Draza Mihajlovic, sârb naţionalist care a luptat contra naziştilor şi a aliaţilor lor. Doi tineri au fost condamnaţi la închisoare pentru 5 şi, respectiv, 15 zile.
Analiştii cred că, în ciuda publicităţii de care au avut parte în ultima vreme, mişcările de extremă dreapta încă nu sunt capabile să atragă un electorat numeros. La alegerile prezidenţiale desfăşurate chiar la începutul lunii ianuarie, doi candidaţi cu un mesaj antieuropean şi împotriva Tribunalului de la Haga nu au obţinut mai mult de două procente fiecare. Unul dintre aceştia, Ivic Pasalic, fost consilier al preşedintelui naţionalist Franjo Tudjman şi care acum conduce minusculul partid Blocul Croat, a declarat pentru IWPR că formaţiunea sa, ca de fapt toate mişcările de dreapta, nu au nimic de-a face cu vandalismul. “Toate incidentele au fost organizate de provocatori, de oameni care au aparţinut fostelor servicii secrete iugoslave şi care acum încearcă să ne creeze o imagine de antieuropeni”, a spus Pasalic.
Există însă şi alte opinii. Andjelko Milardovic, directorul Centrului de Cercetări Politice din Zagreb, consideră că este totuşi vorba de “un conflict între două concepte, cel proeuropean al guvernului Sanader şi cel care se opune acestuia, format din mişcări populare de extremă dreapta”. “O tendinţă asemănătoare s-a înregistrat şi în alte ţări în tranziţie, ca Slovacia, numai că în Croaţia cunoaşte o formă mai radicală”, a spus Milardovic care în plus crede că totuşi dreapta radicală nu are viitor politic. “Faptul că mai bine de jumătate din populaţia Croaţiei sprijină integrarea ţării în Uniunea Europeană arată că naţionaliştii radicali nu vor putea să împiedice acest lucru”.
Articol realizat pentru IWPR
