Alianta Dreptate si Adevar (PNL-PD) beneficiaza, în plin an electoral, de un noroc nesperat: critica devastatoare la adresa guvernarii social-democrate venita din partea Parlamentului si Comisiei Europene. De-a dreptul masochisti, liderii PSD au mai dat o mâna de ajutor “partenerilor” din ADA: au oferit Bucurestiul pe tava principalului lor dusman politic, presedintele PD, Traian Basescu, primarul general al Capitalei, prin nominalizarea drept candidat a lui Bogdan Niculescu Duvaz. Mai mult, speriati ca exista posibilitatea sa piarda alegerile din anul 2004, liderii PSD au pornit un atac furibund la adresa liberalilor si democratilor reusind, astfel, sa-i mediatizeze pe acestia mai eficient decât ar fi reusit ei însisi. Astfel, alegatorii pot afla ca Alianta PNL-PD nu înseamna, poate, doar Theodor Stolojan si Traian Basescu, personalitati care au fost deja creditate cu încredere de electorat, ci este pe cale sa devina o posibila alternativa reala la PSD.
Sondajul CURS efectuat la jumatatea lunii martie releva faptul ca PSD a scazut, de la 53%, cât arata IMAS-ul Cancelarului lui Adrian Nastase, la 41% din optiunile de vot. Alianta PNL-PD a fost cotata cu 30% din optiunile de vot. Rezultatele sondajului CURS, care riscau sa emotioneze doar partea mai initiata a societatii, au fost atât de vehement atacate de liderii PSD si de analistii politici de curte ai partidului de guvernamânt încât au devenit vizibile întregii opinii publice care a remarcat conturarea mai precisa a unei alternative la guvernarea PSD. Din nou, liderii PSD, revoltati ca un institut de sondare da publicitatii alte rezultate decât cele agreate oficial de partid, au dat o mâna de ajutor Aliantei PNL-PD, popularizând un sondaj care le era defavorabil.
Atacurile din ce în ce mai agresive ale demnitarilor PSD la adresa lor si ticaitul ceasului (pâna la alegerile locale mai sunt doua luni) i-au inspirat pe liderii liberali si democrati care par sa se dezmorteasca si sa devina ceva mai coerenti în pregatirea alegerilor. Pentru Bucuresti, zarurile au fost aruncate. ADA si-a împartit sectoarele frateste (trei la PD si trei la PNL, toti cei sase candidati luptând sub sigla comuna a Aliantei), iar Traian Basescu, locomotiva PNL-PD în alegerile locale, poate sa-si vada linistit de gropile din Capitala pe care, poate, le va asfalta mai cu nerv acum, când PSD i-a “daruit” un cadou nesperat: pe nasul sau, Bogdan Niculescu Duvaz, contracandidat. “Sunt linistit. În campania electorala voi putea sa plec si eu, în sfârsit, în concediu” le-a multumit Basescu, cum numai el stie sa o faca, liderilor PSD.
Bucurestiul pare adjudecat de Alianta PNL-PD, iar acest succes previzibil nu este de neglijat. Cucerirea Capitalei creeaza un efect imagologic puternic pozitiv pentru învingator, care poate sa influenteze serios scorul electoral din tara-, în favoarea sa. Mai mult, Bucurestiul concentreaza aproximativ 10% din electoratul cu drept de vot din România si cucerirea Capitalei de catre ADA confera un plus extrem de necesar Aliantei la alegerile parlamentare si prezidentiale din noiembrie-decembrie 2004. Tocmai de aceea, lansarea lui Duvaz de catre PSD, facuta aproape în clandestinitate, în fapt de seara (liderii partidului recurgând la aceasta miscare precipitata doar pentru a deturna atentia opiniei publice de la spectacolul ridicol al constituirii noii formule guvernamentale petrecut în aceeasi zi) este controversata. O parte a vicepresedintilor PSD vorbesc, pe furis, ca partidul cauta, în continuare, un contracandidat pe masura lui Traian Basescu dar… nu în PSD, ci în afara partidului, ei mizând pe repetarea efectului de “outsider” învingator pe care l-a experimentat cu succes actualul primar al Capitalei în alegerile din anul 2000. Spre nesansa PSD care, conform sondajului intern de partid, detine în Bucuresti doar aproximativ 20% din intentiile de vot, acesta nu este de gasit.
Clujul, capitala Ardealului, este al doilea bastion atacat organizat de Alianta PNL-PD. Un tânar de 36 de ani, democratul Emil Boc, este pregatit sa intre în turul doi al alegerilor locale, dar nu cu Vasile Soporan, candidatul PSD, ci cu vesnicul Gheorghe Funar, candidatul PRM, sondajele de pâna acum previzionând o posibila victorie a liderului PD. Tocmai de aceea PSD l-a dislocat din Guvern pe Vasile Dâncu, unul din strategii electorali ai partidului, la Cluj, pentru a contracara o victorie a ADA în aceasta regiune, miscarea liderilor partidului de guvernamânt confirmând scorul prost pe care îl înregistreaza PSD în Transilvania.
Defectiune a Aliantei la Iasi, capitala Moldovei. Dupa ce si-a vazut decimata organizatia judeteana de catre PSD, PD l-a “furat” pe cel care parea ca va fi candidatul PNL la primaria orasului. Însa Moldova, fief fesenist, pedeserist si pesedist pret de 14 ani, poate fi doar cu greu dislocata din bratele PSD, chiar daca alegatorii ei, îndragostiti de Ion Iliescu, realizeaza încet-încet ca “tatucul” nu mai candideaza, iar Adrian Nastase nu le spune nimic.
Liderii ADA, mai ales cei de la PD, au recurs si la o miscare-surpriza: si-au aruncat lideri cu notorietate sa candideze la alegerile locale din Bucuresti, Dobrogea, Ardeal, Muntenia, Oltenia si Banat, vrând sa demonstreze alegatorilor ca pretuiesc votul lor. Ce partid ar arunca în lupta pentru primaria unui orasel precum Medgidia un fost ministru al Turismului, asa cum face PD cu Dumitru Moinescu? Candidatii sunt lansati discret, de câteva saptamâni, în cursa electorala, în prezenta ori a lui Theodor Stolojan, ori a lui Traian Basescu. Spre surpriza tuturor, Alianta PNL-PD a fost mai operativa în lansarea candidatilor pentru alegerile locale decât masivul PSD care, sigur pe el ca detine controlul în judete gratie dictaturii baronilor locali, s-a blocat la Bucuresti în încercarea de a crea diversiuni electorale tipice partidului.
Scenariile electorale murdare au aparut, în dispretul electoratului satul de scandaluri politice degradante. Cu putin timp în urma, ditamai vicepresedintele PSD, Viorel Hrebenciuc, coordonator al tuturor campaniilor electorale ale partidului de 12 ani încoace, l-a acuzat public, într-un talk-show politic consumat la o televiziune de partid, pe liderul PNL Theodor Stolojan, candidatul ADA la prezidentiale, ca în 1992, când acesta a plecat cu contract la Banca Mondiala, si-a luat cu el… amanta (!?). Atacul suburban al lui Hrebenciuc nu a fost contrat de reprezentantul Aliantei PNL-PD la emisiune, liderul liberal Varujan Vosganian, acesta preferând sa continue figuratia academica la care se pricepe.
Liberalii si democratii nu au fost în stare sa treaca peste orgolii elitiste si sa initieze o motiune de cenzura la adresa Guvernului PSD, tocmai când acesta era mai criticat ca niciodata de oficialii occidentali si de mass-media pentru coruptie si pentru compromiterea negocierilor de aderare ale României la UE. Alt exemplu: în mod repetat, unul din putinii senatori liberali respectabili, Nicolae Popa, a fost înjurat si îmbrâncit public de parlamentarii PSD în mijlocul dezbaterilor parlamentare. Liberalii s-au prefacut ca nu aud si nu vad nimic, în timp ce democratii erau, ca de obicei, absenti din Sala Omnia, doar jurnalistii fiind cei care au criticat apucaturile de maidanezi ale parlamentarilor pesedisti.
Democratii si-au lansat candidatii pentru alegerile locale prin intermediul unui show spectaculos, regizat cu mult patos de ex-liderul PSD, în prezent PD, Cozmin Gusa (care a profitat de ocazie si le-a aratat fostilor sai colegi ce au pierdut prin ejectarea sa din gasca pesedista centrala). Senini, ca si cum nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase, liderii PD, fosti FSN în anii 1990-1991, au valsat cu mâinile pe sus pe melodiile cântate de Cristian Paturca, melodii care au marcat fenomenul “Piata Universitatii”, miscare anti-FSN. Însusirea pe fata, acum, fara retineri, a valorilor negate de ei cu 14 ani în urma, a parut demagogica. Iar euforia celor 5000 de democrati adunati în Sala Palatului, ca si cum acestia au câstigat, deja, alegerile locale, a fost ridicola. Daca Traian Basescu vrea sa demonstreze ca a împrospatat partidul cu persoane tinere, necompromise, si ca PD-ul sau a preluat temele politice ale Opozitiei din anii ’90, dreptul la proprietate si curatarea clasei politice de securisti si fosti activisti comunisti, teme necesare democratizarii României si cerute repetat si de UE, ar fi mai bine sa renunte la ipocrizii si sa-i transforme pe democratii sai, din flori de plastic, cum arata în prezent, în oameni politici credibili si morali, capabili sa se lupte pentru valorile fredonate la Sala Palatului. În democrati care sa demonstreze ca în România exista o alternativa reala, necontrafacuta, la PSD. Liderii partidului de guvernamânt sunt obisnuiti sa-i minta cu ostentatie, atât pe cetatenii tarii, cât si pe oficialii UE, dispretuind vizibil capacitatile mentale ale celor pe care-i conduc sau pe ale celor care-i asculta. Daca reprezentantii PNL si PD se gândesc sa recurga la aceleasi mijloace practicate de PSD si pe care unii dintre ei le cred profitabile, în loc sa atace dur, pâna la desfiintare, racilele societatii si sa ofere solutii de normalizare a unei tari naucite de coruptie si saracie, atunci, chiar daca vor câstiga campionatele judetene, ar fi mai bine sa ramâna la acest nivel.