Dragoş Dincă: “INA acţionează şi la nivel strategic prin elaborarea strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici alături de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi alte instituţii interesate. De asemenea, INA coordonează cele opt centre regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală şi diseminează informaţiile şi activităţile de formare continuă în cadrul reţelelor de parteneri naţionali şi internaţionali.”
Domnule director general, aţi fost numit de curând în fruntea Institutului Naţional de Administraţie. Ne puteţi spune mai multe despre această instituţie? Care este rolul INA?
Institutul Naţional de Administraţie susţine instituţiile şi autorităţile publice în dezvoltarea resurselor umane şi în încercarea de a oferi servicii mai bune beneficiarilor indirecţi ai programelor INA – cetăţenii.
Institutul are ca misiune gestionarea unitară a procesului de formare continuă a resurselor umane, în specialdin administraţia publică. INA acţionează şi la nivel strategic prin elaborarea strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici alături de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi alte instituţii interesate. De asemenea, INA coordonează cele opt centre regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală şi diseminează informaţiile şi activităţile de formare continuă în cadrul reţelelor de parteneri naţionali şi internaţionali.
Cum vedeaţi INA înainte de a fi numit în această funcţie?
Din fericire, am avut parte de o adaptare graduală la realităţile INA. Am colaborat cu institutul şi înainte, în calitate de formator şi în calitate de consilier al directorului general. Se poate spune că ştiu exact ce poate realiza acest institut, îi ştiu şi punctele slabe, şi punctele tari şi potenţialul extraordinar pe care îl are în contextul reformei administraţiei publice. Deci nu pot spune că percepţia mea asupra INA s-a schimbat foarte mult de când am fost numit director general. Poate doar că acum sunt în situaţia în care să acţionez pentru fructificarea acestui potenţial uriaş.
Cum vedeţi INA peste 5 ani?
Consider că, pe termen scurt, institutul va continua să facă ceea ce face acum, adică să colaboreze cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru elaborarea strategiei de formare şi a celorlalte acte legislative relevante pentru problematica formării. În acelaşi timp, INA va continua să ofere cursuri de formare specializată şi de perfecţionare pentru funcţionarii publici.
Pe termen mediu şi lung, INA va trebui să-şi asume din ce în ce mai mult atribuţii de reglementare a pieţei de formare, prin elaborarea de standarde generale de evaluare a performanţelor furnizorilor de servicii de perfecţionare şi atestarea acestora. Întrucât ne propunem să încurajăm demonopolizarea pieţei de formare, implicarea INA pe partea de reglementare a pieţei va aduce cu sine necesitatea de a reduce rolul de furnizor de formare. Vom păstra acest rol numai pentru anumite categorii de funcţionari publici, considerate strategice, cum ar fi de exemplu înalţii funcţionari publici. Practic, noi vom oferi servicii de formare numai în măsura în care ceilalţi furnizori aflaţi pe piaţă nu pot acoperi cererea existentă. În acelaşi timp, ne vom implica mai mult pe partea de cercetare şi consultanţă pe probleme care ţin de buna funcţionare a administraţiei publice.
S-a vorbit foarte mult în ultimele zile despre ineficienţa administraţiei publice româneşti. Cum credeţi că poate contribui INA la ameliorarea acestei situaţii?
Într-adevăr, au fost multe semnale despre ineficienţa cu care funcţionează administraţia publică românească. Totodată, lucrurile au mai evoluat în acest sens, aşa cum arată şi ultimele rapoarte de monitorizare ale Comisiei Europene. Unul din paşii cei mai importanţi în eficientizarea administraţiei publice româneşti este crearea unui corp de funcţionari publici profesionişti şi neutri din punct de vedere politic, care să gândească, să arate şi să se comporte în conformitate cu valorile europene. Formarea lor în spiritul acestor valori este ceea ce-şi propune INA prin programele sale. În momentul în care cetăţenii, beneficiarii finali ai serviciilor noastre, îşi vor schimba percepţia actuală asupra a ceea ce înseamnă şi ce face un funcţionar public, vom şti şi noi că suntem pe calea cea bună.
Având în vedere importanţa reformei administraţiei publice româneşti pentru integrarea în UE, ce rol credeţi că poate juca INA din acest punct de vedere?
Aşa cum precizează şi ultimele rapoarte ale Comisiei Europene, INA joacă un rol foarte important în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice, mai ales pe partea de reformare a corpului de funcţionari publici. Rolul INA se manifestă pe două planuri din acest punct de vedere.
În primul rând, INA este un jucător important în procesul de formare a funcţionarilor publici pentru ca aceştia să poată oferi cetăţenilor servicii de calitate europeană, aşa cum arătam şi mai înainte.
În al doilea rând, INA colaborează cu toate instituţiile relevante pentru a oferi posibilitatea tuturor funcţionarilor publici de a fi informaţi cu privire la ce înseamnă politicile europene, cum trebuie acestea să fie implementate eficient în România şi ce impact va avea procesul de integrare asupra sistemului administrativ românesc. Printre programele cu relevanţă pentru integrarea în Uniunea Europeană pe care INA le oferă, aş vrea să le menţionez pe cele despre fondurile structurale, multe dintre acestea fiind realizate împreună cu partenerii noştri internaţionali.
Cum urmăriţi să răspundeţi cererii existente pe piaţa de formare a funcţionarilor publici?
INA colaborează cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru identificarea nevoilor de formare existente pe piaţă. Audienţa noastră este formată în primul rând din funcţionari publici din administraţia publică centrală. Pentru aceştia, colaborăm de asemenea şi cu instituţiile de unde provin. Anul acesta s-au dezvoltat pachetele de cursuri organizate la cerere, pentru a realiza o mai bună corelare între cererea instituţiilor şi oferta INA. Pe lângă acestea, vom dezvolta şi îmbunătăţi curricula programelor pe care le desfăşurăm pentru ca tematicile abordate să fie de actualitate şi să prezinte relevanţă, utilitate şi interes pentru grupul nostru ţintă. Elaborarea şi implementarea unor sisteme de evaluare a participanţilor şi a programelor de formare specializată vor fi dezvoltate în următorii 3 ani. Nu în ultimul rând, INA oferă şi programe de formare în şi de limbi străine. Acestea sunt extrem de importante pentru funcţionarii publici care vor interacţiona cu administraţia europeană.
Cine sunt cei care asigură formarea funcţionarilor publici?
Formatorii INA sunt selecţionaţi pe baza experienţei pe care o au. În momentul în care se organizează un program, se au în vedere formatorii care au mai colaborat cu INA pe tematica respectivă şi modalitatea în care au fost evaluaţi de cursanţii noştri. În următoarea perioadă se vor introduce criterii foarte clare de selecţie a formatorilor INA. De asemenea, pentru a ne asigura că avem acces la cei mai buni profesionişti de pe piaţa formării, INA a desfăşurat o campanie de atragere de noi parteneri pe plan naţional care se va finaliza în următoarele luni. Dorim să atragem de partea noastră şi universităţile în acest demers.
Pe ce principii sunt selectate locaţiile în care se desfăşoară aceste cursuri?
Locaţiile sunt selectate în aşa fel încât să asigure cursanţilor posibilitatea de a interacţiona la nivel optim unii cu ceilalţi, în conformitate cu principiile organizării programelor de formare pentru adulţi. În momentul în care un curs se desfăşoară în aceeaşi localitate cu locul de muncă al cursanţilor, apare întotdeauna ceva urgent de făcut la serviciu, iar procesul de formare are de suferit. În plus, “izolarea” de locul de muncă are şi o funcţie de relaţionare a cursanţilor, facilitează schimbul de experienţă între aceştia.
Din punct de vedere economico-financiar, selecţia este făcută în aşa fel încât să obţinem locaţia cu serviciile cele mai bune, la preţul cel mai mic.
S-a vorbit foarte mult despre Schema Tinerilor Profesionişti, despre rolul managerilor publici ca agenţi ai schimbării. Ce rol are INA în acest program?
Obiectivul pe termen lung al proiectului este să creeze sisteme de recrutare şi selecţie, de instruire, evaluare şi repartizare pe posturi, care să fie adecvate unui model de dezvoltare profesională accelerată a funcţionarilor publici destinaţi unor poziţii înalte în cadrul administraţiei publice. INA este implicat pe partea de formare, cursanţii YPS petrec 9 luni la INA, timp în care beneficiază de formare propriu-zisă, dar şi de experienţă practică, fiind trimişi în stagii la nivelul administraţiei centrale şi locale.
Cum vedeţi transformarea statutului de manager public în următorii ani şi ce impact va avea acest lucru asupra programului pe care INA îl organizează pentru managerii publici?
La acest moment, programul funcţionează pe filozofia în care managerii publici formaţi de YPS sunt “generalişti”, au competenţe variate în diverse domenii care să îi ajute să funcţioneze ca nişte consultanţi pentru instituţiile sau departamentele în care merg. Practic, managerii publici trebuie să fie capabili să meargă în aceste organizaţii, să identifice punctele slabe în funcţionarea lor şi să propună soluţii.
Totuşi, unele dintre aceste organizaţii au semnalat nevoia introducerii unei specializări pentru managerii publici care vor fi formaţi în viitor la INA. Acest fapt evidenţiază şi un alt aspect. Iniţial, mecanismul de plasare a avut la bază mai degrabă oferta decât cererea instituţiilor. O dată ce instituţiile se obşnuiesc cu conceptul şi văd ce pot face exact managerii publici, cererea organizaţiilor ne va direcţiona şi în procesul de formare.
Un alt aspect care trebuie avut în vedere cu privire la managerii publici este găsirea unei modalităţi de a-i integra în corpul funcţionarilor publici nu ca pe o categorie-excepţie, ci ca parte integrantă a acestuia.
Cu ce parteneri colaborează INA?
INA colaborează cu instituţii de profil atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Institutul a beneficiat de susţinerea partenerilor internaţionali în dezvoltarea programelor sale, cum ar fi cel organizat împreună cu ENA pentru prefecţi şi subprefecţi sau cel organizat împreună cu InWent pe teme de fonduri structurale. Pe 6-7 iulie, INA a organizat împreună cu EIPA Maastricht seminarul “Achiziţiile publice europene, parteneriatele public-privat şi concesionările”. Şi să nu uităm susţinerea acordată de IPA din Irlanda la realizarea strategiei de dezvoltare instituţională a INA. După cum vedeţi, nu ducem lipsă de parteneri de încredere.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
