România a avut, în ultimii ani, un proces de recuperare mai rapid decât regiunea şi a reuşit să reducă semnificativ diferenţele faţă de regiune, întârzierile comparativ cu Polonia, cu o economie similară, reducându-se de la 6 la 3 ani în privinţa convergenţei nominale şi de la 8 la 5 ani pentru convergenţa reală.
Mulţi analişti se aşteaptă în următoarele luni la o uşoară corecţie, chiar şi guvernatorul BNR pronunţându-se în câteva ocazii despre o posibilă “soft landing”.
Principala problemă cu care se confruntă România este creşterea deficitului de cont curent, care anul acesta poate fi acoperit în proporţie de doar 40% din investiţiile străine, urmând ca în viitor procentul acestora să scadă, deşi ele se vor menţine la cote ridicate, datorită faptului că România este cea mai mare ţară din regiune.
Recentele date de la INS despre anul agricol, dezastruos, cu 70% mai slab ca anul trecut fac necesară o corecţie a estimărilor. Cei de la FMI spun că creşterea economică a României va încetini la 6,3 la sută în acest an, de la 7,7 la sută în 2006, potrivit Raportului asupra perspectivelor economiei mondiale.
Ţinta iniţială de creştere a economiei româneşti anunţată de autorităţi era de 6,6 la sută, însă ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a menţionat, recent, că majorarea PIB va fi de 6 – 6,1 la sută în acest an, din cauza secetei.
Estimări
Pentru 2008, creşterea Produsului Intern Brut este previzionată de FMI la 6 la sută.
Potrivit instituţiei financiare internaţionale, inflaţia decembrie/decembrie va fi, în 2007, de 4,5 la sută urmând să crească la 4,8 la sută anul viitor. Ţinta de inflaţie anunţată de Banca Centrală este de patru la sută în 2007, plus/minus un punct procentual, în timp ce proiecţia de inflaţie a BNR pentru 2007 a fost revizuită în creştere cu 0,2 puncte procentuale, de la 3,7 la sută (proiecţia din luna mai) la 3,9 la sută.
Preţurile de consum au crescut în septembrie cu 1,08%, faţă de 0,86% în luna precedentă, pe fondul scumpirii alimentelor, transporturilor şi telefoniei, iar rata inflaţiei din ultimele 12 luni a depăşit pragul de 6%, pentru prima dată din august 2006, ceea ce a determinat majoritatea analiştilor să se aştepte la majorarea dobânzii de politică monetară în şedinţa programată pentru 31 octombrie. La revenirea inflaţiei a contibuit şi deprecierea din ultimele luni a monedei naţionale în raport cu cea europeană, reflectată în scumpirea serviciilor. Cursul mediu de schimb prognozat de CNP pentru acest an este de 3,3 lei/euro şi de 3,18 lei/euro în 2008.
Proiectul de buget pentru 2008, aprobat, recent, de Guvern, este construit pe o estimare de creştere economică de 6,5 la sută, o inflaţie de 3,8 la sută, un deficit bugetar de 2,7 la sută din PIB, un deficit de cont curent de 13,3 la sută din PIB şi un curs de 3,18 lei pentru un euro. Creşterea salariilor este estimată, potrivit proiectului, la 12,3 la sută.
Deficitul de cont curent, se va apropia, în acest an, de nivelul de 14 la sută din PIB, (13,8 la sută), în creştere de la nivelul de 10,3 la sută din PIB consemnat anul trecut. Anul viitor, estimările FMI indică o reducere a deficitului de cont curent la 13,2 la sută din PIB.
Contextul extern
“Ţările cu regimuri de schimb flotante, de exemplu România, pot majora rata dobânzii pentru contracararea presiunilor inflaţioniste, în acelaşi timp având în vedere limitarea expansiunii fiscale. Întrucât efectele efectele politicii fiscale tind să fie limitate în economiile emergente europene merită avute în vedere anumite măsuri destinate reducerii impozitelor şi acordării de subvenşii pentru împrumuturile imobiliare”, se arată în raportul “World Economic Outlook” al FMI.
Dezvoltarea segmentului de credite ipotecare poate contribui la reducerea presiunilor inflaţioniste prin “scoaterea” din consum a unei părţi a veniturilor populaţiei.
În acelaşi timp însă, exercitare unei supravegheri bancare susţinute, mai ales asupra creditelor în valută, este esenţială pentru menţinerea calităţii împrumuturilor.
“Multe ţări şi-au consolidat reglementările prudenţiale şi administrative destinate încurajării băncilor să îşi pună la punct managementul riscului şi/sau să încetinească ritmul de creştere a creditării, însă se pare că efectele sunt limitate până în prezent”, se arată în raport.
Alţi factori negativi menţionaţi de FMI care pot afecta economiile în tranziţie precum România sunt dezechilibrele economice global, respectiv deficitul comercial ridicat din Statele Unite şi excedentul mare din China şi ţările producătoare de petrol. Instituţia financiară a reiterat ideea că dolarul este supraevaluat, în pofida declinului semnificativ înregistrat în ultima perioadă, în timp ce yenul este subevaluat.
“Dolarul este supraevaluat, având în vedere evoluţia economiei pe termen mediu”, se arată în raport. Euro, în schimb, evoluează în conformitate cu fundamentele economice pe termen mediu. Cotaţia ridicată a monedei unice a determinat unii politicieni europeni să solicite Statelor Unite să intervină pentru susţinerea cotaţiei dolarului, dar analiştii FMI consideră că euro nu este exagerat de puternică.
FMI anticipează pentru acest an un avans de 2,5% al economiei din zona euro, cu 0,1 puncte procentuale sub previziunea emisă în luna iulie. Pentru 2008, estimarea a fost redusă cu 0,4 puncte procentuale, la 2,1%.
Revizuirea reflectă impactul cotaţiei ridicate a euro asupra veniturilor din exporturi, efectul negativ al ritmului mai redus de dezvoltare din Statele Unite, precum şi condiţiile mai stricte de pe pieţele financiare, determinate de criza din sectorul american al creditelor ipotecare riscante.
Euro a atins, în ultimele săptămâni, noi niveluri record în raport cu dolarul, iar unii politicieni europeni au solicitat Statelor Unite să intervină pentru a susţine moneda americană.
În cazul în care creşterea economică va fi sub estimări, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea analiza o reducere a dobânzii de referinţă. cu toate ca va menţine vigilenţa în privinţa inflaţiei.
Inflaţia afectează zona euro…
Inflaţia din zona euro a depăşit, în septembrie, nivelul ţintit de Banca Centrală Europeană (BCE), pentru prima dată în ultimele 12 luni, influenţată de majorarea preţurilor petrolului, potrivit datelor biroului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, citat de Reuters.
Eurostat estimează că preţurile de consum în cele 13 ţări care utilizează moneda euro au crescut cu 0,4% în luna septembrie comparativ cu august şi cu o rată anuală de 2,1%, în concordanţă cu aşteptările analiştilor, bazate pe previziunile anterioare ale biroului.
BCE vrea să menţină menţină rata anuală a inflaţiei sub 2%, dar în apropierea acestui nivel. Banca a reuşit să menţină ritmul de creştere a preţurilor în acest interval încă din luna septembrie a anului trecut, prin majorarea treptată a ratei dobânzii de referinţă.
Mulţi economişti consideră că BCE nu va mai majora rata dobânzii de referinţă, în prezent de 4%, întrucât se previzionează o încetinire a creşterii economice, din cauza crizei din sectorul mondial de creditare.
BCE a arătat însă că presiunile inflaţioniste se menţin la un nivel crescut şi unii oficiali ai băncii consideră că problemele din sectorul de creditare doar au amânat o nouă majorare a ratei dobânzii de referinţă.
Rata anuală a inflaţiei de bază, care nu include preţurile la energie şi la alimentele neprocesate, a fost de 2%. Evoluţia inflaţiei de bază influenţează deciziile BCE.
Preţurile la energie au urcat, în septembrie, cu 3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Germania, cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat o rată anuală a inflaţiei de 2,7%. Preţurile bunurilor de consum în Grecia şi Irlanda au crescut, în septembrie, cu o rată anuală de 2,9%.
…dar şi ţările care urmează să adere la ea
Inflaţia este o problemă şi pentru ţările care doresc să adere la Uniunea Monetară. Pentru a-şi asigura convergenţa la euro, candidaţii trebuie să îndeplinească mai multe criterii, inclusiv limitarea datoriei totale de stat la 60% din PIB, menţinerea la un nivel constant a cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu euro timp de doi ani înainte de aderare şi înregistrarea unui nivel al inflaţiei cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media semnalată în cele trei state UE cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei. Danemarca, Malta şi Olanda au înregistrat cele mai scăzute rate ale inflaţiei în luna august, media plasându-se la 0,9%.
“Suntem foarte interesaţi să aderăm la zona euro cât mai curând posibil, dar, desigur, ne confruntăm cu problema inflaţiei”, a declarat premierul Letoniei, Aigars Kalvitis, citat de Mediafax.
Adoptarea monedei euro reprezintă următorul pas pentru statele care au făcut parte din blocul comunist, după dobândirea calităţii de membru al UE şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Fiecare dintre cele zece state au devenit membri NATO în anii 1999 sau 2004. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia au aderat la UE în mai 2007, iar Bulgaria şi România la începutul acestui an.
Până în prezent, Slovenia este singurul stat care a adoptat moneda euro, în ianuarie 2007. Slovacia speră să obţină aprobarea miniştrilor europeni ai Finanţelor pentru anul viitor, având sub control atât inflaţia, cât şi cheltuielile guvernamentale.
Lituania a ratat îndeplinirea obiectivelor pentru aderarea la zona euro anul trecut, iar, ulterior, inflaţia a “scăpat de sub control”, potrivit lui Lars Christensen, economist şef la Danske Bank, citat de Mediafax. Rata anualizată a inflaţiei în această ţară a urcat la 7,1% în septembrie, faţă de 5,5% în august.
Şi în România inflaţia creşte
Şi România se confruntă cu o inflamare a inflaţiei care pune în pericol ţinta stabilită de BNR, cauzată în principal de creşterea preţului la produsele alimentare în urma unui an agricol foarte slab. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a arătat la un seminar că Banca Naţională este îngrijorată de perspectiva inflaţionistă viitoare, şi nu de ieşirea inflaţiei din banda de variaţie ţintită pentru acest an. Perspectiva inflaţiei s-a înrăutăţit, întrucât factorii care pot acţiona pe preţ au devenit mai numeroşi şi mai puternici, a afirmat Isărescu.
BNR a majorat cu 0,5% dobânda de intervenţie în şedinţa de la sfârşitul lui octombrie, recunoscând oficial ratarea ţintei de inflaţie pentru anul acesta şi încercând să limiteze problemele pentru anul viitor.
Banca centrală a redus rata dobânzii de patru ori de la începutul anului, de la 8,75% la 7%, întrucât inflaţia s-a menţinut la niveluri scăzute. În luna septembrie, rata inflaţiei din ultimele 12 luni a urcat la 6%, depăşind intervalul ţintit de BNR, de 3-5% la sfârşitul anului, pe fondul scumpirii alimentelor şi al secetei.
Leul, care a atins, în luna iulie, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani faţă de euro, fiind cotat la 3,087 unităţi la un euro, şi, în luna septembrie, cel mai scăzut nivel din acest an raportat la moneda europeană, respectiv 3,4303 unităţi la un euro, s-ar putea confrunta cu presiuni în vederea unei viitoare aprecieri, dacă Ministerul Finanţelor va vinde, anul acesta, euroobligaţiuni în valoare de un miliard de euro, dublu faţă de cât anunţase iniţial Varujan Vosganian.
Recomandările BCE
Jürgen Stark, director executiv în cadrul Băncii Centrale Europene, responsabil pentru politica monetară implementată de statele din zona euro, recomandă noilor ţări UE să se asigure măsurile implementate în vederea adoptării monedei euro nu vor afecta creşterea economică.
“Este mai important pentru ţările central şi este europene să continue şirul de realizări impresionante decât să se expună riscurului de a se confrunta cu noi probleme, dacă aderarea la uniunea monetară are loc prea devreme”, a spus Stark într-un discurs recent.
