În lupta împotriva corupţiei, cel mai important lucru care s-a realizat a fost că s-a redat instituţiilor abilitate ale statului dreptul şi posibilitatea de a lupta cu adevărat împotriva corupţiei prin eliminarea influenţelor politice din actul de justiţie şi implicit din procesele care vizează mica sau marea corupţie.
Domnule Emil Boc, actuala putere, prin demersurile preşedintelui Traian Băsescu, a început deconspirarea Securităţii ca poliţie politică. Care sunt etapele acestei acţiuni? Când va fi finalizată deconspirarea? Care vor fi consecinţele ei?
Deconspirarea Securităţii ca poliţie politică este un demers binevenit, este un demers necesar unei societăţi democratice, un demers care trebuie să fie caracterizat prin transparenţă, prin unire şi nu dezbinare şi sper ca acest proces să nu conducă la dezbinarea clasei politice, ci dimpotrivă să o cureţe de cei care au fost turnători şi să redea încrederea oamenilor în politicieni. Prima fază a desecretizării dosarelor politicienilor a luat sfârşit, în sensul că dosarele au fost transmise către CNSAS, urmează cea de-a doua etapă a cercetării acestor dosare şi a prezentării deciziilor CNSAS în conformitate cu legea şi de stabilire clară a celor care au făcut poliţie politică pentru ca ei să facă pasul înapoi din scena politică românească. În concluzie, consecinţele procesului de deconspirare vor fi legate de purificarea clasei politice şi înlăturarea acelor turnători care au încălcat drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi în acest fel recâştigarea încrederii oamenilor în clasa politică în ansamblu.
Alianţa D.A. a avut ca principal mesaj electoral tema anticorupţiei. Spaţiul public şi mediul de afaceri sunt mult mai curate şi mai respirabile acum decât în urmă cu doi ani. Nu există mari acuzaţii de corupţie la adresa Guvernului, poate doar în zona Ministerului Economiei şi Comerţului controlat de PC. Cu toate acestea, sintagma “capitalism românesc” este foarte rar uzizată, dar se vorbeşte în permanenţă de “marile averi” ale demnitarilor şi ale baronilor locali. Domnule preşedinte, în care moment al luptei anticorupţie ne aflăm acum?
În lupta împotriva corupţiei, cel mai important lucru care s-a realizat a fost că s-a redat instituţiilor abilitate ale statului dreptul şi posibilitatea de a lupta cu adevărat împotriva corupţiei prin eliminarea influenţelor politice din actul de justiţie şi implicit din procesele care vizează mica sau marea corupţie. Pe timpul PSD-ului nu au apărut asemenea cazuri pentru că Justiţia era influenţată politic. Reforma Justiţiei a însemnat în primul rând conferirea independenţei puterii judecătoreşti, independenţei procurorilor faţă de factorul politic, independenţei acestora în judecata marilor fapte de corupţie şi, după cum aţi observat, rezultatele nu întârzie să apară. Ele sunt o consecinţă firească a faptului că instituţiile statului pur şi simplu îşi fac datoria independent de factorul politic şi aşa este normal să fie într-o democraţie, dar în acelaşi timp trebuie să se înţeleagă faptul că judecătorii, cei care judecă, nu sunt independenţi faţă de lege, ei sunt doar independenţi faţă de factorul politic, iar acest lucru a fost realizat prin reforma sistemului judiciar din momentul de faţă. Eu cred că suntem pe drumul cel bun, instituţiile statului lucrează şi îşi fac datoria şi, în consecinţă, şi rezultatele or să apară. Este de fapt şi ceea ce Uniunea Europeană ne-a cerut şi ne cere – “lăsaţi instituţiile statului să-şi facă datoria”. Acolo unde există vinovaţi, să-i condamne, unde nu, evident, să se demonstreze nevinovăţia.
Din când în când apar în presă informaţii despre negocierile cu PSD fie ale democraţilor, fie ale liberalilor. Cât de reale sunt asemenea informaţii? Nu cumva sunt pur şi simplu intoxicări ale PSD?
În privinţa relaţiilor cu PSD, lucrurile sunt foarte clare. Partidul Democrat nu a avut şi nu are nici un fel de contact politic de negociere politică cu PSD-ul pentru prea simplul motiv că actualul program politic al Partidului Democrat interzice orice colaborare politică cu PSD-ul. Deci toate celelalte afirmaţii sunt simple zvonuri, încercări de diversiune pentru că Partidul Democrat are o singură alianţă, alianţa cu PNL, alianţă care se fundamentează pe protocolul de funcţionare al acesteia şi pe promisiunile din programul de guvernare şi din campania electorală, în rest nu avem nici un fel de alianţă politică cu nimeni.
Mai există Alianţa D.A.? Proiectul fuziunii cu PNL mai este de actualitate?
Evident că Alianţa există şi ea constituie motorul actualei guvernări, este motorul integrării României în Uniunea Europeană chiar dacă au apărut unele divergenţe mai mult sau mai puţin importante. Alianţa în substanţa ei funcţioneză ca atare, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel local, şi este păcat că nu s-a realizat fuziunea între PD şi PNL care ar fi conferit poate şi mai multă stabilitate şi eficienţă Alianţei. Eu zic că acel capitol al fuziunii, fără să fie de maximă actualitate sau de actualitate, nu este definitiv pierdut.Mai există şanse să discutăm despre un asemenea demers, dar evident nu acum pentru că în acest moment priorităţile sunt strict legate de integrarea României în Uniunea Europeană şi de îndeplinirea promisiunilor din programul de guvernare. Aşadar, nu este de actualitate, dar nu este exclus să devină cândva subiect de actualitate. Este păcat însă că nu am făcut la timpul potrivit acest demers al fuziunii între PD şi PNL.
Domnule preşedinte, aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, pare a fi un fapt real. Consider că aceasta este un merit al românilor, care, indiferent de puterea politică aflată vremelnic la guvernare, şi-au manifestat continuu dorinţa şi au depus eforturi în acest sens. Care vor fi primele beneficii ale aderării?
Beneficiile integrării vor fi pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen lung vom face parte din cel mai select club al democraţiilor din lume cu toate beneficiile aparente, de la salarii şi pensii decente la un nivel de trai decent, la o civilizaţie pe măsură, la dreptul la circulaţie şi la muncă în tot spaţiul european. Pe termen ultrascurt, vom avea posibilitatea să accesăm fonduri europene în valoare de peste 30 miliarde de euro, să beneficiem de libertatea de circulaţie şi de libertatea alegerii locului de muncă şi nu în ultimul rând de impunerea în România a standardelor civilizaţiei occidentale, standarde care nu întotdeauna înseamnă doar lucruri foarte plăcute, înseamnă şi constrângeri pentru că, dacă vrei să fii civilizat, evident trebuie să ai anumite rigori şi anumite sancţiuni aferente şi aici mă gândesc la câteva măsuri care vor fi implementate în agricultură de exemplu, în mediul rural, care nu este încă obişnuit cu standardele Uniunii Europene.
În plan internaţional, PD se află în momentul de faţă într-o situaţie nu tocmai plăcută. A părăsit Internaţionala Socialistă şi deocamdată face anticameră la Popularii europeni. Nu mai este mult şi România va trebui să-şi trimită reprezentanţii în Parlamentul European. La ce grup se vor afilia cei democraţi?
Partidul Democrat se va afilia foarte clar la grupul Partidului Popular din Parlamentul European. Noi suntem în acest moment în faza dobândirii statutului de membru cu drepturi depline în Partidul Popular European, statut care va fi dobândit o dată cu integrarea României în Uniunea Europeană. În rest, ce vom face pe plan intern,dacă vom candida singuri sau împreună cu liberalii, are prea puţină importanţă din perspectiva aderării. Indiferent de situaţie, parlamentarii PD vor fi afiliaţi la grupul Partidului Popular European.
În ianuarie 2005, în primul interviu după alegerea ca preşedinte, domnul Traian Băsescu spunea că 80% din membrii PD sunt social-democraţi. Peste doar câteva luni, a avut loc o schimbare doctrinară, care nu pare să fi dat roade nici în plan intern, nici internaţional. În condiţiile în care PSD nu mai este perceput ca un partid de stânga – deci pe acest culoar nu mai există „concurenţă” reală –, iar pe culoarul de dreapta activează liberalii, vom putea asista la o revenire a Partidului Democrat la social-democraţie ca reprezentant real al stângii moderne, europene?
Partidul Democrat a evoluat lent, dar sigur spre centrul scenei politice româneşti, fiind un partid popular care-şi păstrează din pilonul social-democrat punctele de vedere care vizează solidaritatea, însă o solidaritate activă şi nu pasivă de gen PSD, care urmărea să împartă la infinit sărăcia şi să nu producă prosperitate. Noi suntem concentraţi atât pe o solidaritate activă, cât şi pe producerea de prosperitate pentru a putea împărţi bogăţie şi nu sărăcie. Eu cred că prin această opţiune spre centrul scenei politice româneşti PD şi-a reglat din mers evoluţia pentru că în acest moment practic statutul PD este unul apropiat de curentul popular pe care-l reprezintă şi pe care îl regăsim în actele normative pe care le susţinem la nivel parlamentar şi guvernamental. PSD-ul n-a fost niciodată un partid social-democrat adevărat, nici astăzi nu este, şi este avantajul Partidului Democrat că în acest context poate să preia de pe pilonul social-democrat o bună parte din electorat, dar în acelaşi timp să-şi păstreze identitatea populară pe fond, întrucât are acele măsuri care vizează pe de o parte protecţia socială activă, iar pe de altă parte şi producerea de prosperitate, iar fără cele două componente practic nu se poate trăi în societate. Acesta este de fapt avantajul proiectului popular şi explică de ce acesta conduce Europa în momentul de faţă.
Deocamdată, Partidul Democrat este văzut mai degrabă ca o proiecţie a lui Traian Băsescu. Ce măsuri luaţi pentru impunerea unei identităţi proprii?
Evident că Partidul Democrat nu se poate desprinde definitiv de imaginea lui Traian Băsescu. Traian Băsescu a fost acela care a dus partidul la preşedinţie, este acela care l-a adus la putere, a avut în jurul lui o echipă care astăzi continuă conducerea Partidului Democrat şi este firesc să existe o anumită compatibilitate de idei şi de susţineri. Asta nu înseamnă însă că PD nu are viaţa lui proprie şi cred şi mi se pare firesc să existe o continuitate între Traian Băsescu şi Partidul Democrat. Mi s-ar fi părut total nefiresc să existe o ruptură, să existe un conflict, o tensiune, pentru că asta ar fi demonstrat că toata relaţia care a existat înainte ar fi fost una artificială, bazată doar pe interesele de moment.
A fost o echipă în Partidul Democrat, a rămas în continuare o echipă la conducerea Partidului Democrat şi care are marele avantaj că rămâne coerentă cu susţinerile pe care le-a făcut în perioada de opoziţie, pentru că, dacă sunt lucruri prin este definit Partidul Democrat în momentul de faţă, acesta este consecvenţa şi îndeplinirea vorbelor pe care le-ai spus.
Partidul Democrat ce spune face, fiind imprimat încă de Traian Băsescu. Chiar dacă nu este un maestru al promisiunilor, este, sper eu, un partid perceput ca fiind pragmatic şi care îşi onorează promisiunile, puţine, dar pe care le realizează.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
Publicat în : Interviu de la numărul 41
