Bogdan Olteanu este preşedinte al Camerei Deputaţilor din Parlamentul României. De asemenea, în perioada decembrie 2004-martie 2006, el a fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Tăriceanu.
Domnule preşedinte Bogdan Olteanu, în rândul cetăţenilor români există un dezinteres crescând faţă de politică. Ce trebuie făcut pentru recâştigarea interesului?
Nu îi putem condamna pe cetăţeni pentru că nu sunt interesaţi de dezbaterile politicianiste pe care se pare că unii le confundă cu politica. Iată, participarea la votul pentru referendum a fost redusă, dar este privilegiul cetăţenilor să arate ce îi interesează şi ce nu. Şmecheriile politicianiste de felul ultimului referendum fac foarte mult rău dezbaterii politice româneşti. Atunci când există o lege a votului uninominal adoptată de Parlament, dar preşedintele României pune în scenă o operetă pentru a convoca un referendum pe aceeaşi temă, pentru a încerca să ajute un partid în campania electorală, nu are dreptul de a se plânge că cetăţenii nu vin la vot.
Oamenii sunt interesaţi de dezbaterea problemelor cu care se confruntă direct, în viaţa de zi cu zi. Singura soluţie este aceea a unei reforme a dezbaterii politice şi concentrarea ei asupra temelor de interes. Sperăm ca preşedintele să promulge legea votului uninominal, aflată la numai o semnătură de intrarea în vigoare, şi acesta va fi un prim pas.
Eu aştept cu mare interes şi alegerile locale. Sunt convins că temele dezbătute acolo vor fi mai apropiate de preocupările cetăţenilor, iar participarea la vot va fi mult mai mare.
Mai poate scăpa Parlamentul României de imaginea celor “322”?
Problema reală este faptul că imaginea Parlamentului nu este foarte bună, iar preşedintele actual al României încearcă să câştige voturi de pe urma acestei situaţii. Este un calcul politic ce poate fi eficient, dar eu atrag atenţia că el implică riscuri foarte mari pentru funcţionarea viitoare a sistemului democratic românesc. România este un stat democratic, iar prima condiţie în acest sens este funcţionarea unui Parlament puternic.
În primul rând el trebuie să fie puternic prin prestigiul său, iar în acest domeniu mai avem mult de lucrat. Ca preşedinte al Camerei Deputaţilor eu am luat o serie de măsuri pentru a oglindi în faţa cetăţenilor activitatea fiecărui deputat în parte: pe internet este arătată prezenţa la toate şedinţele şi felul cum a votat la fiecare lege. Cetăţenii din fiecare judeţ pot verifica acest lucru.
În al doilea rând Parlamentul trebuie să fie puternic din punct de vedere instituţional. În acest cadru condamn toate proiectele de aşa-zise reforme de orice tip care urmăresc de fapt reducerea puterilor instituţiilor democratice pentru a răspunde dorinţei de putere a preşedintelui României.
Din fericire renunţarea de către actualul guvern la practica extinsă a ordonanţelor de urgenţă arată că Parlamentul este mai respectat acum de Guvern decât era în perioada 2001-2004. Deputaţii au apreciat acest lucru şi, în acest an, aproape toate legile propuse de Guvern au fost votate de toate partidele politice. Cetăţenii trebuie să ştie că majoritatea legilor importante au fost votate în unanimitate, ceea ce este foarte bine pentru democraţia românească.
Vom vota la alegerile următoare pe liste sau uninominal?
Legea votului uninominal, pregătită de Asociaţia ProDemocraţia, a fost adoptată de mult timp de Parlament prin procedura de angajare a răspunderii Guvernului. În acest moment ea este trimisă spre promulgare la preşedintele României care caută diferite pretexte pentru a amâna acest lucru. Dacă preşedintele va promulga legea în acest moment, ea va fi în vigoare la viitoarele alegeri.
Din păcate, este foarte posibil ca preşedintele să nu o promulge şi să o trimită spre reexaminare către Parlament. Intrând în anul electoral 2008, eu cred că nu va mai fi posibil să fie adoptată, la timp, pentru a doua oară.
De altfel, eu nu mai cred că preşedintele doreşte cu adevărat votul uninominal. Ca argument principal în acest sens aduc faptul că proiectul de lege paralel realizat de PD conţine prevederi care, de fapt, impun ca legea să nu fie folosită la viitoarele alegeri, chiar dacă ar fi adoptată. Ea ar urma să fie folosită mai târziu. Poate că Traian Băsescu crede că, dacă blochează legea un an, va câştiga voturi în viitoarea campanie electorală promiţând, din nou, că va promova o astfel de lege.
Ca lider PNL, eu sunt liniştit din acest punct de vedere. Noi, liberalii, nu avem obiceiul de a promite din 4 în 4 ani acelaşi lucru. Am promis în 2004 cota unică, reducerea fiscalităţii, bani pentru educaţie la nivel de 6% din PIB, mărirea pensiilor şi introducerea votului uninominal. Am realizat aproape tot ceea ce am promis.
Votul uninominal a fost asumat de Guvernul Tăriceanu şi adoptat de Parlament. Avem conştiinţa împăcată, mai mult nu puteam face. Dacă preşedintele României are alte planuri şi va împiedica aplicarea votului uninominal la viitoarele alegeri, noi vom răspunde printr-un discurs hotărât în campania electorală viitoare.
Recenta dispută cu ambasadorul SUA v-a atras foarte multe critici din partea presei. Regretaţi incidentul?
Am călătorit mult în ţară în ultimul timp şi peste tot cetăţenii m-au felicitat pentru acele declaraţii. Aşadar, constat că eu nu am făcut decât să transmit la nivel public sentimentele pe care le încearcă mulţi români.
De 17 ani ne-am obişnuit să fim în postura învăţăcelului, a celui care are de învăţat de la alţii, a elevului care trebuie să dovedească profesorului că şi-a făcut temele şi şi-a învăţat lecţia. Am învăţat lecţia democraţiei, pas cu pas, cu privirea îndreptată către cei care sunt exemple de dezvoltare şi de parcurs democratic. Poate că nu ne-am obişnuit pe deplin cu ideea, dar acum ţara noastră este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi NATO, iar noi suntem cetăţeni europeni.
Trebuie acum să înţelegem că nu toţi românii devin infractori îndată ce trec graniţa unelor state europene şi că nu orice părere exprimată de către un ambasador asupra legilor interne devine adevăr absolut.
Ca om politic responsabil, nu pot accepta să îndrept privirea în jos şi capul în pământ când cineva îşi depăşeşte mandatul şi iese din cadrul cutumelor diplomatice. În 17 ani ne-am învăţat lecţia de democraţie. Şi, zic eu, că am învăţat-o bine pentru că acum putem să ne apărăm interesele şi să vorbim fără teama de a greşi atunci când cineva depăşeşte limitele menirii sale.
Are PNL o strategie pentru atragerea tinerilor spre politică?
Cea mai potrivită strategie a PNL pentru atragerea tinerilor este însuşi liberalismul. Numai liberalii sunt cei care construiesc o societate pentru cei tineri, pentru cei curajoşi şi care au ceva de arătat.
Politicile economice liberale promovate de Guvernul Tăriceanu au dat şansa dezvoltării economice a României şi au generat milioane de locuri de muncă. De asemenea, de 60 de ani nici un guvern nu a investit în educaţie mai mult decât a făcut-o acest guvern. Tinerii au nevoie de o educaţie europeană, de locuri de muncă şi de o societate liberă, deschisă, democratică şi capabilă să ofere şanse egale. De aceea, ei au nevoie de liberalism.
Din perspectivă parlamentară, ce va duce anul 2008 românilor?
În momentul de faţă Parlamentul este concentrat pe dezbaterea proiectului de buget pentru anul 2008. Este un buget bine alcătuit, construit pe baza creşterii economice susţinute din ultimii 3 ani. El va conţine suplimentări bugetare pentru educaţie şi sănătate şi va consfinţi noi creşteri ale pensiilor în anul care urmează. Pe baza noului buget, anul 2008 va aduce investiţii masive în infrastructura românească, la nivelul unei ţări membre a UE.
Mesaj personal pentru cititorii “Cadran Politic”
Mesajul meu se adresează tuturor românilor, indiferent de locul în care se află – în România sau în străinătate. Este un mesaj pentru români, indiferent dacă cei plecaţi în afara graniţelor ţării se află la muncă, la studii, în concedii sau doar în căutarea unei vieţi mai bune.
Pe lângă urarea de “La mulţi ani”, vreau să le adresez un îndemn special: să creadă în demnitatea lor de români!
Să aibă puterea de a nu se pleca şi de a cere ca drepturile lor să fie respectate, în egală măsură cu respectarea de către ei a obligaţiilor ce le revin.
Să ştie că pe lângă demnitatea de a fi român se pot mândri cu demnitatea de a fi cetăţeni ai Uniunii Europene. La mulţi ani!
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
