Statisticile americane arată că cel puţin o persoană din trei preferă terapiile alternative celor ale medicinii clasice.
Meditaţia şi dispoziţia
Meditaţia este folosită de mult timp ca tehnică de relaxare pentru a obţine reducerea şi reglarea ritmului cardiac, micşorarea frecvenţei respiratorii, scăderea gradului de anxietate şi a durerii, calmarea crizelor de astm bronşic, şi chiar îmbunătăţirea statusului imunitar. De aceea în ultimii ani multe studii s-au centrat pe modificările neurobiologice determinate de diferite tipuri de meditaţie.Cele mai multe dintre ele s-au bazat pe metode imagistice de evidenţiere a activităţii cerebrale .
Unul dintre cele mai recente studii a fost realizat de mai multe echipe de cercetători de la Centrul Medical al Universităţii Californiene din San Francisco respectiv Universităţii Wisconsin din Medison. Rezultatele au arătat că prin meditaţie sunt activate arii cerebrale cu rol în generarea bunei dispoziţii şi a sentimentelorpozitive. Astfel, la cei care meditează regulat, s-a putut obiectiva funcţionarea mai intensă aunei zone a creierului numită amigdala cerebrală, structură care ocupă poziţie centrală în generarea emoţiilor şi în memorie, ca şi a lobului prefrontal stâng, zonă cerebrală implicată în emoţii pozitive, autocontrol şi temperament. Până acum se considera că funcţiile acestor structurifacparte dintre cele bazale, inconştiente. Se pare însă că budiştii care practică regulat meditaţia îşi activează conştient aceste porţiuni ale creierului. În plus s-a constatat că, la budiştii mai vechi, activarea nu este limitată doar la perioada în care se desfăşoară şedinţa de meditaţie ci şi în afara acesteia. Observaţiile făcute pot explica starea de calm, pace interioară, fericire, înţelegere şi autocontrol care par să îi caracterizeze pe călugării budişti .
Meditaţia şi controlul minţii
Cu mai bine de doi ani în urmă, dr. Andrew Newberg, radiolog la Universitatea din Pennsylvania, SUA, publica rezultatele unui studiu realizat pe un grup de călugări budişti. El evidenţia, prin imagerie medicală, modificarea gradului de activare a ariilor cerebrale specializate în atenţie şi orientare în timpul meditaţiei budiste. Astfel, scanarea creierului arată creşterea funcţionării zonelor cerebrale anterioare implicate în atenţie şi concentrare şi reducerea celor posterioare responsabile de orientarea în timp şi spaţiu. Aceste observaţii ar putea explica starea de concentrare şi de imponderabilitate cu pierderea noţiunilor de timp şi spaţiu care este descrisă ca însoţind meditaţia.
Datele par să se suprapună celor obţinute într-un alt studiu realizat cu ajutorul unui grup de călugări franciscani. Acesta arată că în timpul practicării rugăciunii centrate pe o anumită temă, creierele practicanţilor suferă modificări similare cu cele ale creierelor călugărilor budişti în timpul meditaţiei.
Luna trecută revista “Cellular Biology” a publicat un articol semnat de Olivia Carter şi Jack Peltigrewde la Universitatea din Queensland, Australiaîmpreună cu colegii lor de la Universitatea Berkeley din California, SUA. Acest articol prezintă rezultatele unui alt trial care reconfirmă modulaţia neuronală produsă prin meditaţia budistă. Cercetătorii au folosit un test vizual aplicat la un număr de aproximativ 100 de călugări budişti tibetani cu o vechime în practicarea meditaţiei cuprinsă între 5 şi 54 de ani. Studiul s-a desfăşurat chiar în India, în zonele montane din Himalaya folosite de practicanţii meditaţiei ca locuri de reculegere.
Testul utilizat se bazează pe fenomenul numit “rivalitate vizuală”. El constă în instabilitate vizuală când fiecare ochi priveşte o altă imagine înacelaşi timp, adicăprivirea nu se poate concentra pe nici una, fluctuând între cele două. Reacţia este catalogată ca una reflexă, inconştientă. Se pare că prin meditaţie creierul poate fi antrenat să îşi controleze atenţia şi concentrarea chiar în cazul unor procese considerate bazale.
Cercetarea a comparat două tipuri diferite de meditaţie: cel concentrat pe compasiune şi cel concentrat pe un singur punct. Călugării care au practicat al doilea tip şi-au putut focaliza privirea pe o singură imagine până la 12 minute. Cei cu vechime mai mare au reuşit să realizeze o stabilitate vizuală totală de până la 5 minute.
Este posibil deci caprin meditaţia budistă activitatea cerebrală să fie astfel reorganizată încât atenţia să se poată concentra doar asupra unui gând sau obiecto dată. Se poate dezvolta astfel capacitatea unei persoane de a-şi controla şi direcţiona conştient gândurile, ceea ce este extrem de benefic pentru sănătatea mintală .
Budismul pe scurt
Budismul este a patra religie monoteistă alături de cele creştină, musulmană şi iudaică. Cu toate acestea ea nu este centrată pe relaţia dintre om şi divinitate ci pe dezvoltarea spirituală personală şi realizarea unei înţelegeri profunde a adevăratei naturi a vieţii.
Nucleul învăţăturilor budiste îl reprezintă Cele Patru Adevăruri Nobile şi Nobila Calecare îi poate conduce pe practicanţi spre Iluminare .
Cele Patru Adevăruri Nobile sunt :
1. suferinţa există
2. suferinţa este generată de dorinţe
3. suferinţa încetează când dorinţa încetează
4. eliberarea de suferinţă este posibilă practicând Nobila Cale
Nobila Cale presupune dobândirea atrei calităţi: înţelepciune, moralitate şi practicarea meditaţiei. Pentru a le dobândi este necesar să priveşti drept, să gândeşti drept, să vorbeşti drept, să acţionezi drept, să trăieşti drept, iar pentru meditaţie trebuie să aplici efortul, înţelegerea şi contemplaţia potrivite.
Înţelepciunea budistă mai afirmă că există trei trăsături fundamentale ale existenţei: este trecătoare, plină de regrete şi de individualism. Depăşirea lor presupune renunţarea la conceptul de eu individual. Aceasta este calea spre Nirvana şi în acest sens te pot ajuta bunătatea plină de dragoste (care presupune iubirea lipsită de egoism faţă de toate fiinţele, prietenia, dorinţa de a face bine), compasiunea (empatia, adică să simţi împreună cu cineva în loc să simţi în locul său), bucuria simpatetică (bucuria spontană la succesul altora) şi calmul (care presupune şi atenţia şi înţelegerea bazată pe privirea lucrurilor în adevărata natură).
Nirvana este “locul” în care ajungi prin Iluminare, aceasta fiind scopul cel mai înalt al vieţii şi constând în starea care transcende suferinţa.
Deşi astăzi există mai multe variante de budism, fundamentele sale au fost puse în urmă cu peste 2500 de ani de prinţul nepalez Siddharta Gautama (Buda, care înseamnă cel conştient) . El a renunţat la viaţa regală şi privilegiile ei pentru a găsi o cale de depăşire a suferinţelor omeneşti ca boala, îmbătrânirea şi moartea. El a constatat că meditaţia, permiţând minţii să îşi găsească pacea, ajută oamenii să se confrunte cu adevărurile crude ale realităţiişi astfel la trecerea dincolo de ură şi dorinţă.
Astăzi budismul numără oficial în lume aproape 400 milioane de adepţi. Peste 90% dintre budiştii de pe glob sunt concentraţi pe teritoriul continentului asiatic, mai ales în est şi sud-est . China are, în valoare absolută, cei mai mulţi practicanţi (peste 150 milioane). În valoare relativă însă, Thailanda este cap de listă cu circa 94% din populaţia ţării. În Europa (inclusiv România) şi pe continentul american, procentul este de sub 0,5% , cu excepţia SUA, unde procentul este dublu. Statisticile realizate de institutele de specialitate europene şi americane arată însă o tendinţă crescătoare a numărului celor care îmbrăţişează această religie. În plus, cei care aderă la principiile de bază ale budismului sunt mult mai mulţi chiar dacă nu toţi sunt, oficial, budişti.
Publicat în : Sanatate de la numărul 30
