China si-ar putea dubla venitul pe cap de locuitor pîna în 2015, conform unui institut de economie din Stockholm. În China, venitul pe cap de locuitor a fost de 940 de dolari în 2002 ti a crescut anul trecut. Conform datelor publicate de banca de investitii Goldman Sachs, economistii prevad o crestere economica de 7,8% pentru China în 2004, comparativ cu cea de 3,9% anticipata pentru economia mondiala.
Europa, victima expansiunii galbene
Europa poate suferi de pe urma mâinii ieftine de lucru chineze si mai ales daca “afacerile” se muta în ultima mare putere comunista. “Daca fabricile din diversele regiuniale Frantei – Normandia, Moselle-, Pas-de-Calais – nu vor fi aduse la standardele economice chineze, va exista un blocaj. Nu va fi suficient sa se încerce iesirea din aceasta situatie prin eforturi superioare în domeniul cercetarii si dezvoltarii, destinate unei mai bune înarmari împotriva cresterii calitative a acestei noi concurente. Şi atunci, sa renuntam la toate tabuurile! Trebuie sa stim sa ne protejam. Chiar daca, acolo unde este vorba de o concurenta cu arme inegale, trebuie sa recurgem la taxe selective. Regulile comertului international o interzic a priori; dar nu si a posteriori, dupa cum o demonstreaza decizia unilaterala a SUA de a impune o taxa de 30 % pe importurile de otel”, conchide “Le Figaro Magazin”.
“Marile revolutii economice – industriala, agricola, dereglementarea financiara, societatea informatiei – au avut nevoie de decenii pentru a fi asimilate de corpul social. Desi mai putin zgomotos, socul psihologic pe care îl reprezinta – din anul 2001 – aderarea Chinei si, în viitorul apropiat, cea a Indiei la OMC este la fel de violent ca si caderea Zidului Berlinului”, mai crede ziarul francez.
Din anul 2000, noteaza”Wall Street Journal”, în China au fost create circa 2,5 milioane de locuri de munca în industrie, în timp ce restul lumii era în dificultate. Pe termen lung, însa, numarul locurilor de munca a scazut considerabil, ajungând de la 98 de milioane, cât era în anul 1995, la 83 de milioane, în 2002. Acest lucru se explica usor: economia chineza ramâne minata de un sector public supraabundent si neproductiv, a carui restructurare va necesita mai multi ani.
Cucerirea Internetului
Succesul firmelor din China cu activitate pe Internet si care sunt listate la bursa americana încurajeaza ofensiva galbena si în acest domeniu. De exemplu, siteurile Sina.com, Sohu.com si NetEase.com au crescut cu 220-420% în 2003. Iar Agentia online de turism Ctrip a crescut peNasdaq cu 89% la sfârsitul anului trecut.
Totodata, guvernul chinez a realizat o infuzie de capital de 45 de miliarde de dolari la doua din primele patru mari banci nationale. Autoritatile de la Beijing au apelatla rezervele masive de valuta pentru a reechilibra balanta financiara a Bancii Chinei si a Bancii pentru Constructie înainte de momentul în care vor fi facute oferte publice pentru acestea si au ca scop eficientizarea acestora pe fondul creditelor neperformante acordate.
De asemenea, o alta informatie furnizata de Standard Life Investments este faptul ca, urmare a capitalizarii burselor de valori din Brazilia, China, India si Rusia, acestea ar putea depasi, pâna în 2050, valoarea combinata a celor din primele patru mari economii din lume. Indicii bursieri din Brazilia, India si Rusia au crescut semnificativ în 2003.
SUA îsi va mentine pozitia de lider la nivel mondial, pâna în 2050, iar China va urca pe pozitia a doua cu o proportie de 25%, iar pe trei va fiIndia, cu peste zece procente. Dupa 2050 însa, datele se schimba, fapt asupra caruia vom reveni.
Occidentalii folositi si apoi alungati
Investitorii occidentali au investit în China 400 de miliarde de dolari, dar lucrurile nu sunt asa de simple cum se credea pentru succesul de piata. Compania de telefonie mobila Nokia credea, de exemplu, ca va fi usor sa ofere fiecarui chinez un telefon mobil si în 1999 acaparase 32 % din piata dar astazi nu mai detine decât 18 % deoarece doua firme locale au atacat puternic si îsi împart cei 90 de milioane de chinezi. Aceasi soarta a avut-o si celebra firma Whirlpool, care este nevoita sa iasa acum de pe piata chineza, dupa ofensiva a doua firme locale. Şi alte firme mari au avut aceeasi soarta ca General Motors si Volksvagen.”Cei doi colosi ai automobilului au renuntat la orice actiune: dat fiind sistemul judiciar chinez opac si tendinta puternicilor locali de a proteja întreprinderile nationale fata de cele straine, GM si VW evita pâna si sa discute problema”, scria revista indiana “Business Outlook”. Dar si Kodak, Motorola, Nokia si Alcatel au avut aceleasi experiente neplacute. Care ar fi explicatia? Guvernul chinez întinde punti de aur societatilor straine, “fiindca le foloseste ca scoli de antrenament”, afirma Sharon Hurst, conducator în cadrul societatii petroliere Conoco din Beijing. “În primele mele vizite la instalatii am fost constant urmarita de persoane care luau notite despre ceea ce faceam, controlam, ce dispuneam sa fie modificat. În interval de un an instalatiile petrolifere chineze, care erau fier vechi periculos, au devenit instalatii de nivel mondial”. O concluzie care înseamna o realitate periculoasa pe termen mediu si lung. Marile companii vestice care vin în China tentate de piata enorma si de mâna de lucru ieftina pot fi – iata – victimele cele mai sigure ale spionajului industrial chinez.
Practic, China se foloseste de orice prilej pentru a-si îmbunatati “performantele”. Niit ltd., cea mai mare societate indiana de pregatire în domeniul noilor tehnologii,a fost aleasa de guvernul de la Beijing pentru a crea 125 de scoli în 25 de provincii ale Chinei si pentru a preda unui numar de 25.000 de elevi pe an. Dar lucrurile nu se opresc aici. India exporta în China programe informatice, produse farmaceutice, otel, iar China exporta în India materiale electronice si jucarii. Comertul dintre cei doi giganti s-a triplat în ultimii trei ani, noteaza cotidianul francez Le Monde. “Consecintele geostrategice ale acestei aliante ce se profileaza între cele mai populate doua state ale lumii sunt incalculabile”, scrie cotidianul francez. Este citata în acest sens Banca Goldman Sachs care estimeaza ca, în anul 2050, China ar deveni prima putere economica mondiala, devansând Statele Unite ale Americii, India situându-se, atunci, pe pozitia a treia.
Si Japonia pare a avea un rol în aceasta problema. Preocupata în trecut de cresterea fortei rivalului sau chinez, acum Japonia nu mai are aceasta problema. Relansarea actuala a economiei nipone se explica, printre altele, si prin cresterea exporturilor sale spre China, în vreme ce cele în directia SUA sunt amenintate de scaderea dolarului. China si Japonia – iata cealalta mare reconciliere istorica a noii Asii, concluzioneaza “Le Monde. Ziarul francez analizeaza si din alta perspectiva piata comuna asiatica despre care spune ca functioneaza mult mai bine decât cea europeana. “Întreprinderile o realizeaza fara guverne. Modelul nostru este opus celui al Uniunii Europene, tractat de politica. Important este sa faci lucrurile, nu sa discuti despre ele”, afirma la rândul sau Noordin Sopiee, directorul Institutului malayezian de Studii Strategice si Internationale în prestigiosul “Financial Times”.
Bunavointa americana fata de pozitia dura aChinei fata de Taiwan
China însa puncteaza si în plan diplomatic si politic. Doua momente recente indica faptul ca ofensiva Pekinului vizeaza si obtinerea unor conocesii politice din partea Occidentului. Primul prilej: vizita cancelarului Schroder în China. Al doilea, vizita premierului chinez, Wen Jiabao în Statele Unite.
“Întelegem aspiratia poporului taiwanez catre democratie. Cu toate acestea, esenta problemei este acum legata de faptul ca fortele separatiste din conducerea taiwaneza încearca sa se foloseasca de democratie doar pentru a acoperi separarea insulei de China. Este ceva ce nu vom tolera niciodata”, a declarat premierul Wen Jiabao la New York.
Adjunctul ministrului chinez de externe, Zhou Wenzhong, a declarat ca premierul Wen Jiabao la întâlnirea cu presedintele american George W. Bush, va încerca sa obtina un angajament mult mai ferm din partea SUA, din care sa reiasa fara echivoc faptul ca se opun “masurilor” luate de Taiwan în directia independentei. Şi declaratia americana a venit marcând o schimbare semnificativa a punctelor de vedere din partea Washingtonului.
“Administratia Bush se bazeaza pe guvernul chinez, de la care asteapta sa contribuie decisiv la dezamorsarea crizei nucleare declansate de Coreea de Nord, iar China încearca sa îsi foloseasca atuurile pe care le are în plan economic si militar pentru a le folosi împotriva Taiwanului”, a comentat cotidianul american The New York Times.
Cancelarul Schröder vede China ca destinatia principala a exportului german de armament
Premierului chinez, Wen Jibao a facut, la începutul vizitei cancelarului german la Pekin o declaratie mai mult decât binevoitoare: “Gerhard Schröder ne viziteaza de fiecare data iarna. Dar, de fiecare data, straluceste soarele. De aceea este o vizita a razelor de soare”. De data aceasta a lipsit curcubeul din timpul vizitei presedintelui Bush la Bucuresti. Pretextul declaratiilor sefului guvernului chinez l-a constituit semnarea a mai multor acorduri biletarale si, mai ales, rezultatele extrem de bune pentru Pekin ale vizitei cancelarului german. Printre altele, acestea prevad infiintarea unei banci mixte de credit pentru piata imobiliara si implicarea concernului turistic german TUI într-o mega-afacere cu si din China, una din tintele cunoscutului tour operator fiind sa aduca si mai multi chinezi în Europa. Ramâne de vazut daca “pragmatismul” invocat de Schröder în relatia sa cu China va putea explica cedarea în domeniul respectarii drepturilor omului.
De altfel, daca Schröder si-a împlinit “tintele” economice, Berlinul nu s-a sinchisit prea mult de situatia drepturilor omului în China. Practic acest subiect a fost trecut în plan secundar, Pekinul putând sa fie multumit ca nu a mai fost tras de urechi în acest subiect destul de delicat pentru opinia publica internationala si care este amintit de câte ori vine vorba de ultima mare putere comunista.
Si Germania– da liber Chinei în Taiwan
Nu a fost însa singurul subiect în care Schröder le-a facut pe plac liderilor comunisti chinezi. Cancelarul a mai spus ca tara- sa va respecta principiul unei singure Chine si nu va livra arme Taiwanului. Mai mult decât atât, Germania- va livra Chinei instalatia de plutoniu de la Hanau iar cancelarul Schröder a subliniat ca “a venit vremea suspendarii embargoului european asupra livrarilor de arme catre China”.
Reactia de acasa nu a întârziat sa apara. “China este departe de a fi o tara- model în materie de respectare a drepturilor omului. Cine consulta raportul anual al organizatiei Amnesty International stie prea bine despre ce este vorba. Cancelarul ar fi trebuit si el sa o faca, înainte de a formula atari promisiuni. Chiar daca Imperiul de Mijloc se modernizeaza în mare viteza, drepturile omului, libertatea de opinie, pluralismul politic sunt înca pure idealuri. În China se opereaza în continuare arestari – mai nou în rândul dizidentilor internet, iar pedeapsa cu moartea a ramas în vigoare în codul penal; doar anul trecut ea a fost aplicata în peste o mie de cazuri”, a concluzionat, de pilda, postul de radio “Deutsche Welle”.
Nu au fost însa singurele critici, presa germana având chiar un ton mult mai dur. Cotidianul “Süddeutsche Zeintung” nota ca “Schröder trebuie sa înteleaga însa ca o tara- care nu respecta libertatile cetatenesti ramâne si în perspectiva o tara- instabila”. Iar “Tagesspiegel” aminteste de gravele încalcari ale drepturilor omului: “În lagarele de munca mii de membri ai miscarii Falun-Gong trudesc din greu, multi ne putînd supravietui asa-zisului Ťprogram de reeducareť. Şi mai îngrozitoare este situatia în Tibet si în provincia musulmana Xinjiang. Când Schröder a abordat problema respectarii drepturilor omului doar marginal în provincie, când a aratat întelegere pentru amenintrile de razboi ale Pekingului contra Taiwanului democrat, el ca persoana si politica sa fata de China si-au pierdut credibilitatea”.
“Cancelarul ar trebui sa stie ca nu va putea verifica niciodata daca Pekingul respecta promisiunea de a nu folosi fabrica de plutoniu în scopuri militare”, comenteaza, la rândul sau “Westdeutsche Allgemaine Zeitung”în legatura cu decizia cancelarului Gerhard Schröder de a livra Chinei fabrica de plutoniu din Hanau.(A. B.)
