O vizită istorică – astfel a calificat presa internaţională prezenţa în Israel a preşedintelui rus, Vladimir Putin. Se poate spune că Putin şi-a ales un moment oportun, în care relaţiile dintre cele două state sunt destul de apropiate, însă nu poate fi omisă şi existenţa unor probleme nerezolvate.
Dintr-un motiv evident de a consolida influenţa Rusiei în Orientul Mijlociu, preşedintele Vladimir Putin a întreprins un turneu diplomatic în regiune. Cairo şi Ierusalim au fost principalele escale. În ceea ce priveşte Egiptul, Putin este primul lider al Rusiei care a vizitat această ţară după Nikita Hruşciov, în 1964. Într-adevăr, a fost un moment istoric, ţinând cont şi de faptul că a fost prima vizită oficială efectuată vreodată de un preşedinte rus în Israel. Se poate spune că Putin şi-a ales un moment oportun, în care relaţiile dintre cele două state sunt destul de apropiate, însă nu poate fi omisă şi existenţa unor probleme nerezolvate: pe de o parte, ruşii vând armament Siriei, fapt pe care israelienii îl consideră un act împotriva securităţii, iar, pe de altă parte, israelienii nu doresc să extrădeze Moscovei câţiva importanţi oameni de afaceri de origine evreiască, refugiaţi în Israel de teama justiţiei ruse. Totuşi, având în vedere atenţia deosebită pe care liderii israelieni au acordat-o evenimentului, este foarte clar că a fost vorba despre o vizită mai puţin obişnuită.
Vine ţarul!
Astfel a început principalul jurnal de ştiri al postului de radio public israelian, în timp ce, la Tel Aviv, pe aeroportul Ben Gurion, gazdele au desfăşurat covorul roşu. În momentul sosirii la reşedinţa preşedintelui israelian, Moshe Katzav, Vladimir Putin a fost întâmpinat cu toate onorurile militare. Liderul rus a susţinut la Ierusalim consolidarea cooperării cu Israelul în combaterea terorismului şi a manifestărilor naţionalist-extremiste. Preşedintele Katzav i-a cerut lui Putin să se implice în combaterea atitudinilor antisemite în Rusia. Nu a fost omis nici rolulUniunii Sovietice în victoria împotriva Germaniei naziste, rol pentru care preşedintele israelian şi-a exprimat gratitudinea, cu câteva zile înaintea aniversării a 60 de ani de la eveniment, iar Putin i-a oferit o statuetă a artistului georgian Zurab Zereteli, reprezentând şase bărbaţi înconjuraţi de un gard de sârmă ghimpată, aluzie clară la Holocaust. A urmat şi un moment de reculegere la Memorialul Yad Vashem şi o întâlnire cu reprezentanţii numeroasei comunităţi ruse din Israel, care, în prezent, a depăşit un milion de persoane.
Sosit la Ierusalim după o vizită în Egipt, Putin a primit încă de la prima întâlnire, cea cu preşedintele Moshe Katzav, o replică intransigentă la decizia Moscovei de a vinde rachete antiaeriene Siriei. În puţinele momente în faţa ziariştilor, preşedintele Putin a apărat intenţia ţării sale de a vinde astfel de armament Damascului. Cum acestea au o rază scurtă de acţiune, a subliniat preşedintele rus, nu ar putea atinge teritoriul Israelului. Dar preşedintele Katzav nu a părut foarte convins.
Anterior, diplomaţii israelieni i-au dat liderului de la Kremlin o altă replică rece: împreună cu Statele Unite, ei au calificat ca “prematură” propunerea lui Putin, enunţată la Cairo, de a organiza la Moscova o conferinţă internaţională pentru Orientul Mijlociu, cu participarea Cvartetului (Rusia împreună cu Statele Unite, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Europeană formează Cvartetul pentru Orientul Mijlociu). Israelul are însă o soluţie proprie la această problemă: acceptă ideea unei conferinţe, faza a doua a “Foii de parcurs”, dar deocamdată nu a început aplicarea planului propus de Cvartet. După cum se ştie, planul de pace internaţional, prezentat în iunie 2003, a rămas literă moartă, iar Statele Unite şi unii analişti politici consideră planul Israelului de retragere din Fâşia Gaza şi din câteva implantări izolate din Cisiordania un pas important pe calea reluării negocierilor de pace. “Conferinţa de pace pe care o propunem decurge din necesitatea relansării negocierilor de pace” în Orientul Mijlociu, a afirmat Putin, adăugând că examinează un nou calendar al reuniunii. Pe de altă parte, Autoritatea Palestiniană, prin vocea vicepremierului Nabil Shaath, a salutat propunerea preşedintelui rus, afirmând că va coopera în vederea pregătirii statutului final al negocierilor, ca urmare a acordului de încetare a focului şi a proiectatei retrageri a Israelului din teritorii.
Planul de pace
Din punct de vedere al Israelului, aplicarea planului de pace se află în faza încercărilor de a pune capăt terorismului palestinian, iar premierul Ariel Sharon nu şi-a ascuns dezacordul în problema vânzării celor 50 de vehicule blindate ruseşti forţelor palestiniene. Oferta, lansată de liderul rus cu ocazia vizitei sale în Cisiordania, a fost anunţată anterior vizitei de către reprezentantul Autorităţii Palestiniene la Moscova, Chairi el Aridi.
Mai mult, Israelul şi-a manifestat îngrijorarea faţă de capacitatea militară a Iranului, la a cărei consolidare contribuie şi Rusia. Pentru a mai relaxa atmosfera întrevederii cu premierul Ariel Sharon, Vladimir Putin a semnalat o schimbare de poziţie a Rusiei în disputata problemă nucleară iraniană. Înainte de a cere gazdei sale extrădarea oligarhilor ruşi, Putin a afirmat că Teheranul trebuie să depună eforturi mult mai mari pentru a convinge comunitatea internaţională că nu doreşte să obţină armament strategic sub masca programului nuclear civil. Preşedintele Federaţiei Ruse, ţară care este principalul furnizor de tehnologie şi material nuclear al Iranului, s-a declarat încredinţat că Teheranul intenţionează să folosească energia atomică în scopuri paşnice, însă trebuie să abandoneze încercările de a-şi produce singur combustibilul nuclear şi să renunţe la obstrucţionarea inspecţiilor internaţionale.
În privinţa relaţiei militare dintre Rusia şi Israel, cele două părţi s-au aflat pe un teren comun. Israelul a ajutat deja la pregătirea forţelor de securitate din Rusia pentru acţiuni pe care Moscova le numeşte “operaţiunile antiteroriste din Cecenia”. Acum, cele două ţări au hotărât să mai facă un pas important: au convenit să-şi comunice reciproc date obţinute de serviciile de informaţii.
În concluzie, bilanţul sejurului lui Vladimir Putin la Ierusalim poate fi definit, în cel mai bun caz, în termeni moderaţi. Liderul de la Kremlin s-a văzut nu numai primit cu onoruri pentru gestul său fără precedent în istoria politică rusă, de a vizita Israelul, ci şi confruntat cu întrebări la care se răspunde greu, temeri şi chiar suspiciuni, privind livrările de arme ruseşti în Siria sau exportul de tehnologie nucleară în Iran. La prima problemă, Putin a încercat o explicaţie, şi anume decizia de a vinde numai rachete sol-aer şi interzicerea exportului rachetelor cu rază lungă de acţiune. Analiştii se întreabă însă ce se poate întâmpla dacă aceste arme vor ajunge în mâinile unor extremişti sau cum poate fi garantat faptul că nu vor intra în posesia grupării pro-siriene şi pro-iraniene Hezbollah, din sudul Libanului.
Publicat în : Politica externa de la numărul 26
