În SUA, democraţii insistă să se adopte recomandările Comisiei privind atentatele de la 11 septembrie şivor retragerea din Irak pentru că aceasta va permite Administraţiei să se concentreze asupra restului lumii. Pentru republicani problema securităţii este mană cerească. Ultimele trei alegeri federale s-au decis pe probleme de securitate, iar republicanii au câştigat două dintre ele.
Alegerile din 2006 au fost dominate de problema Irakului, dar cea de-a doua prioritate era protejarea SUA de terrorism. Dacă ameninţarea terorismului nu vă atrage atenţia, cifrele o vor face cu siguranţă. Conform unui sondaj naţional realizat în 11-14 iunie 2007 de Peter D. Hart Research: Din alegătorii chestionaţi asupra intenţiilor de vot, dacă s-ar organiza alegeri în acest moment, 46% ar vota cu democraţii şi 31% cu republicanii – o diferenţă de două ori mai mare decât cea din noiembrie 2006. La întrebarea „Cu cine aţi vota, dacă ar trebui să alegeţi candidatul care v-ar apăra cel mai bine de terorism”, avantajul de 15 puncte al democraţilor dispare cu desăvârşire. Alegătorii sunt mai preocupaţi decât acum doi ani de atentatele teroriste din SUA: în iulie 2005, 48% din electorat spuneau că un alt atentat major este „foarte probabil”; acum, 57% îl consideră „foarte probabil” iar alţi 32% „destul de probabil”. În ierarhia priorităţilor, Irakul ocupă primul loc, cu un grad mediu de importanţă de 8,1 pe o scară de la 1 la 10, dar apărarea Americii de terorism îl urmează îndeaproape, cu 7,9 – înaintea educaţiei, a sănătăţii, a impozitelor şi a bugetului, şi mult în faţa încălzirii globale.
Întrebaţi dacă democraţii acordă o importanţă prea mare sau prea mică anumitor teme, 30% din alegători au răspuns că democraţii acordă Irakului „prea multă atenţie” iar 37% – „prea puţină”. Dar, în ce priveşte „apărarea SUA de terorism prin întărirea securităţii naţionale”, 9% din alegători consideră că democraţi acorda subiectului „prea multă atenţia”, iar 51% – „prea puţină”. Alegătorii consideră că democraţii acordă atenţia cuvenită Irakului şi neglijează securitatea naţională, dar problema poate fi uşor rezolvată de democraţi. În fond, republicanii nu pot oferi decât iluzia securităţii.
Securitarea naţională
De exemplu, 15.000 de uzine chimice din SUA stochează cantităţi mari de materiale periculoase. Conform EPA, există 823 de uzine amplasate în apropiere de centre urbane populate, în care un atentat asupra unei singure uzine ar putea provoca între 100.000 şi un million de victime. S-ar zice că un partid care pune accent pe securitate ar căuta o soluţie la această problemă. Asta au şi făcut republicanii. Au modificat metodologia prin care EPA măsoară impactul asupra comunităţilor locale, reducând numărul unităţilor care ar putea ucide peste 100.000 de oameni la doar 123. Apoi, guvernul a colaborat cu Congresul pe atunci dominat de republicani la o serie de propuneri privind evaluarea pericolelor, dar au lăsat uzinele să măsoare singure gradul de siguranţă al fiecărei unităţi. Rezultatul? Uzine chimice în centre populate din întreaga Americă, rămase la fel de neprotejate şi nemonitorizate ca înainte de 9/11. Securitatea liniilor aeriene s-a îmbunătăţit întrucâtva odată cu introducerea verificării pasagerilor, aşa că acum americanii au cei mai siguri pantofi din lume, dar sunt verificate sub 5% din pachetele încărcate în containerul de bagaje. Pentru 4 miliarde de dolari pe an, primim cozi în aeroporturi, doar pentru a ne putea urca în avioane cu o încărcătură în care eticheta de identificare a bagajului este singura măsură de securitate. Containerele de marfă au fost recunoscute drept cel mai eficient sistem de transport al armamentului nuclear inventat vreodată, dar la aproape 6 ani de la 9/11, doar 5% din cele 9 milioane de containere de marfă care intră în porturi americane în fiecare an sunt controlate. La ultimele alegeri, Bush şi Kerry au căzut de acord asupra unei idei: accesul la dispozitive şi materiale nucleare reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii SUA; cu toate acestea, în primul buget de după 9/11 şi din nou în proiectul de buget pe 2008, Bush propune reducerea fondurilor pentru securitatea materialelor nucleare.
Iluzia de securitate a republicanilor
Întrebaţi cu ce măsuri de apărare a SUA de terorism sunt de acord în mare măsură sau cărora li se opun în mare măsură, alegătorii au considerat cele două pietre de temelie ale politicii republicane de securitate ultimele din 10 opţiuni: doar 27% s-au declarat de acord în mare măsură cu continuarea finanţării războiului din Irak, şi doar 36 % au fost în mare măsură de acord cu Patriot Act. Ceea ce preferă alegătorii şi consideră mai eficient sunt îmbunătăţirea controalelor asupra mărfurilor (77 % de acord în mare măsură); îmbunăăţirea securităţii agenţilor biologici (74 de acord în mare măsură); îmbunătăţirea securităţii uzinlor chimice (72 %); sporirea finanţării pentru echipele de intervenţie rapidă (71 %); îmbunătăţirea securităţii facilităţilor nucleare (68 %); mai multe fonduri pentru poliţiştii de frontieră (58 %); şi instalarea de dispozitive, în avioanele de pasageri, pentru contracararea sistemelor de rachete portabile (46 %). Republicanii au cheltuit între unul şi două trilioane de dolari (incluzând toate costurile) pentru războiul din Irak de care opinia publică are acum oroare, dar mai nimic pe măsurile de securitate pe care le doresc alegătorii. Aceasta le oferă democraţilor o ocazie uriaşă de a neutraliza avantajul tradiţional al republicanilor pe tema securităţii.
Promisiunile democraţilor
Una dintre promisiunile făcute de democraţi în alegerile din noiembrie 2006 a fost aceea de a adopta recomandările din raportul Comisiei 9/11. Dacă fac acest lucru, alegătorii sunt pregătiţi să îi răsplătească: 74% din electorat declară că ar fi „mai favorabili” democraţilor dacă aceste recomandări ar fi transpuse în legislaţie. Dacă republicanii se grăbesc întotdeauna să acuze democraţii că sunt gata să cheltuie prea mult pentru orice, alegătorii se tem că democraţii vor cheltui prea puţin pentru a apăra America: 49 % au declarat că se tem că „democraţii nu vor investi suficient în securitatea naţională”, în timp ce doar 35 % se tem că „democraţii vor cheltui prea mult”.
Democraţii se pricep şi să vorbească despre asta. Atunci când alegătorilor li s-au citit două fraze, prima accentuând nevoia de concentrare a eforturilor asupra capturării şi uciderii teroriştilor înainte ca ei să lovească, iar cealaltă accentuând nevoia de investiţii în măsuri care să sporească securitatea graniţelor şi a porturilor, instalarea de dispozitive de detectare care să găsească bombele ascunse în compartimentele de marfă, stoparea răspândirii armelor nucleare şi creşterea securităţii în facilităţile nucleare, uzinele chimice şi facilităţile de depozitare a agenţilor biologici periculoşi (scenariul democrat), americanii au preferat scenariul democrat în proporţie de 68% faţă de 26%.
