Economia României ar putea creşte cu peste 7% în 2008, impulsionată de evoluţia pozitivă a încasărilor din impozite pe produse şi servicii colectate la bugetul de stat, de avansul construcţiilor, o uşoară accelerare a industriei şi de un an agricol cel puţin normal, arată estimările BCR.
„Într-un scenariu optimist, produsul intern brut (PIB) ar putea creşte cu peste 7% în 2008, în condiţiile în care tendinţa înregistrată de la începutul anului va continua“, arată cel mai recent raport macroeconomic al Băncii Comerciale Române (BCR).
Economiştii de la BCR apreciază că primul trimestru ar putea fi cel mai bun din 2008 din perspectiva creşterii economice, în condiţiile în care „impozitele indirecte s-au îmbunătăţit în primele trei luni ale anului, ca urmare a unui efect de bază care se va diminua considerabil din luna aprilie“.
Cu toate acestea, prognoza analiştilor de la BCR prevede, în continuare, o creştere economică de 6,1% în acest an şi de 6% în 2009. Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză, economia României va creşte cu 6,5% în acest an.
Anul trecut, economia României a crescut cu 6% în termeni reali, PIB-ul ajungând la 404,7 miliarde lei (121,3 miliarde euro). Produsul intern brut a sporit anul trecut cu aproape 24 miliarde euro, ca urmare a creşterii economice asociate aprecierii leului.
Pentru următorii ani, CNP menţine estimările de creştere economică la 6,1% în 2009, 5,8% pentru 2010 şi 2011, respectiv 5,7% în 2012 şi 2013.
Condiţiile meteorologice rămân un factor de incertitudine, care ar putea influenţa economia românească în 2008 mai mult decât turbulenţele financiare internaţionale, se mai arată în raportul BCR.
În privinţa inflaţiei, economiştii de la BCR prevăd o accelerare puternică pe medie, până la 7,6% în 2008, de la 4,84% anul trecut, pentru un curs mediu estimat la 3,60 lei/euro. Cursul de schimb „ar putea rămâne în zona 3,65-3,75 lei/euro pe termen scurt, în absenţa unor ştiri importante despre România“, iar uşoara tendinţă de apreciere pe care economiştii de la BCR o prevăd spre finalul lunii aprilie „s-ar putea datora remiterilor angajaţilor români din străinătate cu ocazia sărbătorilor de Paşte“.
CNP estimează o inflaţie medie de 7% în 2008 şi un curs mediu de 3,55 lei/euro.
Analiştii reamintesc, de asemenea, că inflaţia anuală ar putea depăşi, în martie, nivelul maxim de 8,3% estimat de banca centrală, dar ar putea reveni pe o pantă descendentă în a doua jumătate a anului.
Creşte indicele de încredere
Indicele de încredere în economia românească a crescut, în martie, cu 1,5 puncte faţă de luna anterioară, la 104,6 puncte, pe locul doisprezece în UE, după Marea Britanie, media indicelui pe primele trei luni indicând, totuşi, o încredere mai mică faţă de 2007, arată o statistică a CE.
Indicele de încredere în sectorul economic, în România, a crescut, în luna martie, la 104,6 puncte, de la 103,1 puncte cât înregistra în februarie, fiind, totodată, la acelaşi nivel cu cel din ianuarie 2008. Cu toate acestea, indicele a scăzut în 2008 faţă de anul anterior, când media indicelui de încredere în economia românească se situa în jurul valorii de 106 puncte. Cel mai ridicat indice de încredere în mediul economic din România s-a înregistrat în luna iunie 1996, de 124,8 puncte, iar cel mai scăzut în iulie, 1992, de 66,1 puncte, mai arată sondajul Comisiei Europene.
În luna martie, indicele de încredere în industrie a scăzut cu două puncte faţă de luna anterioară şi cu un punct faţă de luna ianuarie. În 2007, media indicelui de încredere în industria românească a fost de 3 puncte. Indicele de încredere în sectorul serviciilor a urcat cu un punct faţă de februarie, la 26, dar a coborât cu două puncte faţă de prima lună a anului.
Indicatorul de încredere al consumatorilor este, însă, unul negativ în luna martie, la -16 puncte, urcând, totuşi, cu 4 puncte faţă de primele două luni ale anului, când înregistra -20 de puncte. În comerţul cu amănuntul, indicele de încredere a scăzut cu un punct faţă de luna februarie, la 22 de puncte. În construcţii, indicele a rămas la acelaşi nivel cu cel din luna februarie, dar a scăzut cu un punct faţă de cel înregistrat în prima lună a anului, fiind de două puncte.
Managerii companiilor estimează, pentru perioada martie-mai 2008, o creştere a producţiei în construcţii, în industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul şi în servicii, dar şi o creştere a preţurilor, raportat la cele trei luni anterioare, se arată într-o anchetă de conjunctură a INS.
Managerii mai estimează, pentru următoarele trei luni ale anului 2008, o creştere a vânzărilor de mărfuri, pe total activitate (sold conjunctural +33%). Conform previziunilor celor intervievaţi, situaţia economică îşi va menţine trendul pozitiv (sold conjunctural +35%). Comenzile de mărfuri pentru furnizori vor urca, conform soldului conjunctural de +27%.
Situaţia economică din servicii, în ultimele trei luni, a fost apreciată ca fiind bună, atât pe total activitate (sold conjunctural +19%), cât şi pe grupe de mărime a întreprinderilor. Pe primul loc în aprecierea cifrei de afaceri se plasează companiile foarte mari (500 de salariaţi şi peste) la care soldul conjunctural înregistrat este de +38%, urmate de firmele mijlocii (50-249 de salariaţi), cu un sold conjunctural de +13% şi întreprinderile mici (1-49 de salariaţi), sold conjunctural de +9%.
Conform estimărilor din luna martie 2008, cifra de afaceri în domeniul serviciilor va continua să crească în următoarele trei luni (sold conjunctural +24%), la fel numărul de salariaţi (sold conjunctural +8%), dar şi preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor (sold conjunctural +34%).
Şi CNP revizuieşte prognoza în sens pozitiv
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează, în prognoza preliminară de primăvară, o restrângere mai alertă a deficitului de cont curent decât indica în proiecţiile anterioare, în condiţiile creşterii într-un ritm mai rapid a exporturilor faţă de importuri, în următorii şase ani.
Dacă proiecţiile CNP se confirmă, 2008 ar fi primul an după 2002 în care ritmul de creştere a exporturilor îl va devansa pe cel al importurilor. În 2002, exporturile au avansat cu circa 22%, în timp ce importurile au crescut cu doar 15%.
Astfel, CNP menţine estimarea privind deficitul de cont curent în 2008, pe care îl vede restrângându-se uşor la 13,6% din produsul intern brut, de la un nivel revizuit la 13,9% anul trecut. Pentru anii următori, prognoza prevede restrângerea deficitului de cont curent, la 12,5% în 2009, 11,7% în 2010, 10,6% în 2011, 9,4% în 2012 şi 8,2% în 2013, într-un ritm mai alert decât cel prevăzut de prognoza dată de CNP în toamna anului trecut.
Pentru balanţa comercială (FOB-CIF), CNP prevede lărgirea deficitului în acest an, la 18,2% din PIB faţă de 17,8% din PIB anul trecut, urmată de restrângerea succesivă în următorii cinci ani, până la 11,1% în 2013. Prognoza de toamnă din 2007 prevedea un deficit al balanţei comerciale de 19,2% în acest an, redus treptat până la 15,6% în 2013. Ritmul mai accelerat de diminuare a dezechilibrului extern s-ar datora, potrivit acestui scenariu, creşterii mai rapide a exporturilor faţă de importuri.
Astfel, pentru anul în curs, CNP prevede o creştere a exporturilor de 17,3%, faţă de un avans de 15,3% pentru importuri. În următorii ani, CNP prevede încetinirea treptată a ritmului de creştere, atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi, iar în 2013, exporturile ar putea ajunge să avanseze cu 15%, în timp ce importurile ar putea spori, faţă de anul precedent, cu 10,2%.
Pe de altă parte, componenta de venituri ar putea începe să contribuie într-o măsură din ce în ce mai mare la formarea deficitului de cont curent, după ce, anul trecut, acestea au reprezentat un sfert din deficitul de cont curent, care a ajuns la 16,9 miliarde euro. Astfel, până în 2011, când deficitul de cont curent poate ajunge la 21,9 miliarde euro, veniturile ar putea reprezenta aproximativ o treime din acesta, respectiv 7,2 miliarde euro, arată estimările CNP. În 2013, deficitul de cont curent s-ar putea diminua uşor la 21,3 miliarde euro, din care 8,75 miliarde euro ar putea fi aduse din dezechilibrul pe partea de venituri.
Investiţiile străine directe în România ar putea creşte până la 7,5 miliarde euro în acest an, de la 7 miliarde în 2007, dar vor acoperi mult mai puţin din deficitul de cont curent estimat pentru 2008, respectiv 41,2%, faţă de 41,7% în 2007, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
CNP estimează că deficitul de cont curent se va lărgi anul acesta până la 18,2 miliarde euro, dar se va diminua ca pondere în produsul intern brut (PIB), până la 13,6%, de la rezultatul revizuit la 13,9% din 2007.
Investiţiile străine directe se vor diminua, însă, treptat în următorii ani, până la 6,4 miliarde euro în 2013, arată estimările preliminare de primăvară ale CNP.
De asemenea, investiţiile străine directe vor acoperi din ce în ce mai puţin din deficitul de cont curent, ajungând la 36,4% în 2009 şi coborând treptat până la 30% în 2013, mai arată proiecţiile CNP.
Inflaţie în scădere
Comisia Naţională de Prognoză a urcat estimările asupra inflaţiei medii şi la sfârşit de an, pentru perioada 2008-2012, dar specialiştii CNP îşi menţin proiecţiile pentru 2013 şi susţin că putem ajunge la o inflaţie medie de 2,5% şi de 2,3% în decembrie 2013. Prognoza indică un nivel mediu al inflaţiei de 7% în 2008, de la 4,84% anul trecut. Pentru următorii ani, prognoza indică o domolire a inflaţiei medii, la 4,5% anul viitor, 3,6% în 2010, 3,2% în 2011, 2,8% în 2012 şi 2,5% în 2013. În plus, CNP estimează o inflaţie de 5,4% la sfârşitul acestui an, de 4% anul viitor şi de 3,5% în 2010. Pentru decembrie 2011, CNP vede un nivel al inflaţiei de 3%, urmat de 2,6% în 2012 şi de 2,3% în 2013, cât estima şi în cadrul prognozei de toamnă de anul trecut.
Pentru acest an, proiecţia Comisiei de Prognoză este mai optimistă decât cea a băncii centrale, care a urcat, în februarie, estimarea asupra inflaţiei de la sfârşitul lui 2008 cu 1,6 puncte procentuale, la 5,9%.
Potrivit analiştilor, principalii doi factori de care depinde revenirea pe o pantă descendentă a inflaţiei sunt evoluţia cursului de schimb şi evoluţia agriculturii.
CNP estimează că leul se va deprecia, în medie, în acest an până la 3,55 lei/euro, de la 3,3373 lei/euro cât era anul trecut. Pentru următorii cinci ani, însă, prognoza prevede o apreciere, în medie, a monedei naţionale faţă de euro, la 3,45 lei/euro în 2009, 3,38 lei/euro în 2010, 3,33 lei/euro în 2011, 3,30 lei/euro în 2012 şi 3,25 lei/euro în 2013. Faţă de prognoza anterioară, din noiembrie 2007, CNP vede un curs de schimb mai ridicat pe următorii şase ani, respectiv un leu mai slab.
Al doilea factor important, atât pentru temperarea inflaţiei, cât şi pentru creşterea economică, agricultura, s-ar putea redresa în acest an, contribuind la creşterea reală a produsului intern brut (PIB) cu 0,3 puncte procentuale, după ce, anul trecut, a tras-o în jos cu 1,3 puncte procentuale.
PIB-ul se dublează până în 2013
Pentru 2009, CNP a revizuit proiecţiile nivelului nominal al PIB de la 493,8 la 546,8 miliarde lei. Până în 2013, produsul intern brut al României ar putea ajunge, astfel, la 841 miliarde lei (258,7 miliarde euro – la un curs mediu estimat la 3,25 lei/euro), respectiv de peste două ori mai mare decât anul trecut.
Dintre toate componentele PIB, segmentul construcţiilor va rămâne, în următorii şase ani, ramura cu cea mai rapidă creştere, devansând industria sau serviciile. Construcţiile vor creşte, potrivit estimărilor CNP, cu 22% în acest an, de la un avans de 33,8% înregistrat anul trecut. Prognoza este optimistă, în acest sens, având în vedere că, în cadrul proiecţiilor din noiembrie 2007, estimările de creştere a segmentului construcţiilor erau de 13%. În anii următori, creşterea în construcţii se va tempera, dar va rămâne la un nivel ridicat. În 2009, construcţiile ar putea creşte cu 15,5%, în 2010 cu 12,5%, în 2011 şi 2012 cu 10% iar în 2013 cu 9%.
În schimb, prognoza este mai pesimistă în privinţa sectorului industrial, care şi-ar putea tempera creşterea la 5,2% în acest an de la 5,4% în 2007. În următorii ani, avansul în industrie va rămâne la un ritm aproximativ constant, la 5% în 2009, 5,1% în 2010 şi 2011 şi 5,2% în 2012, respectiv 2013.
Agricultura, care a contribuit semnificativ anul trecut la temperarea creşterii economice, scăzând cu 15,3%, va înregistra creşteri în următorii ani. În acest an, agricultura ar putea creşte cu 4%, pentru ca apoi ritmul să se tempereze treptat, până la 2,2% în 2013.
În privinţa serviciilor, CNP vede un avans, în intervalul 2008-2013 peste estimările din toamna anului trecut. Astfel, serviciile ar putea avansa cu 5,6% în acest an, urmând ca, în 2013, creşterea acestei ramuri să ajungă la 6,3%.
Potenţiale ameninţări
Actuala criză mondială – deşi poate termenul de criză nu este chiar cel mai potrivit, poate induce în economia românească o serie de influenţe semnificative, dintre care principala ameninţare ar fi “importul” de inflaţie din zona euro, import care poate încetini procesul dezinflaţionist, în condiţiile în care peste 70% din relaţiile comerciale ale României sunt cu ţări din zona euro.
Un al element care poate afecta creşterea îl constituie eventuala scădere a ritmului remiterilor muncitorilor români din străinătate, care să reducă din ritmul de scădere al deficitului de cont curent.
