În cadrul evenimentelor derulate cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de la Ziua Victoriei, la București de curând, pe 15 mai a avut loc deschiderea oficială a Centrului Rus de Știință și Cultură. Vorbim de un nou centru ? Pentru că din câte știu exista deja unul (arondat pe lângă ASE) – ce-i drept aflat sub patronajul Fundației Russky Mir… Dați-ne mai multe amănunte, vă rugăm.
Natalia Muzhennikova: – Vă mulțumesc mult pentru întrebare. În primul rând aș dori să precizez că sunt două proiecte distincte aici. Respectiv Centrul Rus de Știință și Cultură la București și Centrul rus al Fundație Russky Mir deschis, așa cum ați spus și dvs., în incinta Academiei de Științe Economice.
În primul rând aș dori să precizez faptul că Centrul nostru se deschide pe baza Acordului interguvernametal privind deschiderea a două astfel de centre de schimburi culturale, unul la Moscova și celălalt la București. Cu realizarea activității CRSC se ocupă Agenția federală pentru afaceri cu statele CSI, conaționali și cooperarea internațională umanitară (Rossotrudnicestvo).
În privința Centrului rus de la ASE, acesta se află sub patronajul Fundației Russky Mir care este o instituție non-guvernamentală. Deci juridic lucrurile diferă, chiar dacă anumite obiective converg.
Mai exact, care ar fi aceste scopuri și obiective care vă unesc dar vă și diferențiază de ceilalți ?
Scopurile Centrului nostru sunt extrem de diverse. Avem în vedere găzduirea și vernisarea unor expoziții de artă plastică, fotografie, afișe, organizarea unor vizionări de filme ale recunoscutei cinematografii rusești, mese rotunde, dezbateri și întâlniri ale oamenilor din diferite domenii din știință, economie, istorie, politică, etc., seri culturale și până la cursuri de limba rusă. Ne propunem să acordăm o atenție crescută dezvoltării relațiilor interumane fiindcă suntem convinși că prin o mai bună cunoaștere reciprocă va fi mai ușor să rezolvăm multe dintre problemele care aparent ne dezbină.
Ca să vă dau un exemplu, iată, ceremonia de deschidere a CRSC a fost urmată de vernisajul expoziției ”Puterea Memoriei” și lansarea de carte cu același nume. Ambele au fost prezentate de către specialiști ruși. Ulterior, mai urmează lansarea oficială a filialei virtuale a Muzeelor Rusiei (Russky Muzei), dar și a sălii de lectură din biblioteca prezidențială. Și multe altele. Mai exact, avem o bibliotecă cu peste 1000 de cărți, periodice, canale de televiziune rusă, sala de lectură modernă care face un tandem foarte bun cu ceainăria Samovar. Cred că libraria de carte rusă cu manuale și suveniruri va fi de căutare. Aș mai adăuga că vom pregăti niște activități speciale pentru copii unde vor avea posibilitatea să se joace cu păpușile rusești, jucării de plus din Rusia; combinând așa ceva copilașii pot să învețe alfabetul, să privească la desene animate și multe altele. Având în vedere cele menționate mai sus putem concluziona că activitățile propuse sunt mai ample, mai atractive si sper că și mult mai interesante. Desigur, noi vom face multe evenimente împreună, combinând experiența Centrului Rus de pe lângă ASE cu posibilitățile și dotările Centrului Rus de Știință și Cultură. Mai este încă un aspect – accesul la ASE este cam restricționat (limitat) de programul instituției de învățământ. Centrul nostru este deschis în fiecare zi între 15-19.
Vorbim doar de o promovare a părții ruse sau mai degrabă de o evidențiere a acelor părți (ce țin de latura educativă, culturală, științifică) în care colaborarea ruso-română încă funcționează ?
Într-adevăr noi am făcut o mică serie de evenimente dedicate aniversării a 70 de ani de la Ziua Victoriei din cel de-al doilea război mondial. Mă refer la Festivalul de film “Puterea memoriei”, a expoziției și lansării unui volum de memorii ale veteranilor ruși și români despre acel război. Mai mult decât atât, ne-am bucurat că a fost primită cu mare interes masa rotundă axată pe această tematică la care au participat istorici din Rusia dar și din România. Pot să vă spun că a fost un eveniment de succes. Sincer, chiar nu ne-am așteptat ca primul eveniment derulat în marja deschiderii Centrului să se bucure un atât de mult interes din partea publicului. Apoi aș mai dori să precizez că expoziția Puterea Memoriei are o latură unică, alcătuită din materiale din arhivele rusești. Sunt fotografii inedite, care nu au fost expuse aici niciodată. Ca atare, răspunzând întrebării dvs., putem observa că încă de la deschidere Centrul rus de știință și cultură demonstrează existența unei colaborări ruso-române foarte bune în domeniile educației, culturii, științei și va continua să contribuie la concretizarea acesteia. De asemenea, suntem deschiși la propunerile, ideile sau chiar proiecte ale părții române pe care putem colabora. Noi suntem gata să dăm o mână de ajutor instituțiilor academice care vor să stabilească relații directe cu universitățile din Rusia. În același timp vom continua realizarea protocolului dintre Ministerul Educației din Rusia și Ministerul Educației Naționale din România privind acordarea de burse de studiu pentru copiii români și ai minorității ruse. Vom organiza concursuri, proceduri de selecție a copiilor care vor dori să viziteze Rusia. Pe de altă parte, avem în vedere și o dezvoltare a relațiilor de schimburi culturale și comerciale dintre regiuni din Rusia și județele din România, prezentarea posibilităților turistice din Rusia. Aceasta din urmă și pentru că din experiența mea am realizat că nici agențiile turistice nu știu prea multe despre atracțiile turistice din Federația Rusă.
După evenimentele din Ucraina, Rusia a pierdut masiv din ceea ce câștigase în plan internațional prin intermediul soft-power. Considerați că sunt șanse de recuperare a prejudiciului de imagine existent – cel puțin în ceea ce privește percepția de către români ?
Deschiderea Centrului nu reprezintă o încercare de a recâștiga ceva. Eu cred că nici nu există nici un fel de prejudiciu în ce privește percepția FR în România. Prin activitatea noastră, noi vream să supunem atenției românilor faptele așa cum s-au întâmplat și în același timp să le oferim posibilitatea să decidă ei singuri cine a pierdut ceva și cine a câștigat. Aceste evenimente din Ucraina au arătat că exista o serioasă lipsă a surselor de informații alternative în ce privește spațiul rusesc. Iar aceasta nu numai în România, ci și în celelalte țări din regiune. Apoi ar mai fi de remarcat că redactorii de la agențiile de știri fac o selecție a acelor fapte care reprezintă un “breaking news” și nimeni nu acordă atenția cuvenită tragediei umane care s-a întâmplat și se întâmplă în Ucraina. Mai mult – toate aceste evenimente au dat naștere unui patriotism zdravăn în Rusia. Țara s-a unit chiar și mai mult, fiindcă în momente de încercare Rusia întotdeauna se unește, se concentrează asupra lucrurilor care contează cu adevărat și iese din toate mai tare și mai unită. Nu-mi prea place cuvântul ”soft power” – nimeni nu a folosit acest instrument aici în România. Românii sunt deștepți ca să concluzioneze singuri – unde este dreptatea și adevărul, și unde este minciună și manipulare.
Cât de afectată este relația româno-rusă la nivel cultural, academic, din cauza tensiunilor existente la nivel politic ?
Chiar dacă poate părea surprinzător, pot să vă spun că nu este afectata deloc. Nu s-a schimbat atitudinea românilor de rând față de noi. Ba dimpotrivă Chiar înainte de deschiderea Centrului au fost oameni care au dorit să ne felicite pentru acest demers, ba chiar să ne dea sfaturi și sugestii cum să facem și pe ce domenii ar trebui să ne concentrăm, cum să realizăm obiectivele propuse. Cu alte cuvinte, acum noi doar răspundem, venim în întâmpinarea așteptărilor prietenilor noștri români. Mulți dintre ei ne-au vorbit despre educația, cultura, religia care ne unește. Și îi asigur și pe această cale că vom ține seama de întrebările și propunerile lor. În fond, dorim să vă ajutăm să ne înțelegeți mai bine. Schimburile culturale, educaționale, academice nu depind de conjunctura politică, nu depind de politicieni. Ele se bazează pe nevoia de a ști sau de a împărtăși rezultatele cunoașterii. Poate de aceea nu e deloc surprinzător pentru noi că anual numărul dosarelor înregistrate pentru bursele din Rusia depășeste numărul locurilor acordate. Mi-era frică înainte de organizarea Festivalului de film “Puterea Memoriei” că oamenii nu prea vin. Am greșit. Au venit nu numai oameni din generația vârstnică, au fost și mulți tineri. Sunt convinsă că asta e dovada că tinerii vor ca măcar prin film să știe câte ceva despre evenimentele din al II-lea război mondial.
Sunteți pregătiți să faceți față inevitabilelor ”acuzații” că acest nou Centru de promovare a Culturii Ruse nu este decât un nucleu de propagandă a Kremlinului ? Ce le veți spune celor care vor opina astfel ?
În tot acest timp cât ne-am pregătit pentru deschidere nu am auzit nici o astfel de acuzație. Am toată convingerea că un artist, un istoric sau un profesor de limba rusă nu reprezintă nicicum un nucleu de propagandă a Rusiei. Nu cred filiala virtuală de artă a Russky Muzei de la noi, sau o bibliotecă e un nucleu de propagandă. Dimpotrivă chiar. Acestea sunt surse pure de informații. Ziare și reviste, televiziunea rusă vizionată într-o atmosferă relaxantă și deschisă reprezintă mai multe posibilități de a afla lucruri noi decât de a te înregimenta ideologic. Noi oferim un loc pentru întâlniri și dezbateri deschise cu oameni de cultură și cercetători din Federația Rusă. Cine poate să spună că nu e bine? Cum poate cultura rusă și meritele ei să fie considerate propagandă politică? De când Ceaikovski, Plesetskaya, Obraztova, Gergiev, Puskin, Prilepin au devenit propagandiști sau oameni de propagandă? De ce să credem că omul care vrea să învețe rusa este influențat de “propaganda Kremlinului”? Și aș mai adăuga ceva (mai ales acelora de care faceți vorbire): – vă rog să ne vizitați la Centru ! vă voi arăta cu mare plăcere și deschidere totul, vă spun ce vom propune publicului român și apoi decideți singuri dacă este sau nu un nucleu al Kremlinului.
Pe o scală de la 1 la 10 aș dori să evaluați două aspecte pe care le cunoașteți foarte bine din îndelunga dvs activitate în cadrul Ambasadei FR la București: apetența românilor pentru valoroasa cultură rusă și atitudinea rusofobă. Cum veți încerca să creșteți nivelul celei dintâi și cum veți face să reduceți nivelul celei secunde.
Cred că apetența și deschiderea românilor față de cultura rusă este undeva la 8, fără să facem distincții între oamenii de rând și politicieni. Legat de rusofobie îmi este destul de greu să spun, fiindcă estimarea mea nu poate fi obiectivă, deoarece așa cum ați menționat sunt de lung timp aici. Dar dacă aș încerca, pot să dau două note – una pentru rusofobia în rândul politicienilor și alta printre oamenii de rând. Prima (care poate fi nu neapărat reală, ci impusă ideologic pe linie de partid) – este undeva la nivelul 9 și cealaltă undeva la nivelul 5. Pentru nota 9 nu vreau să adaug nici un comentariu. Însă principala cauză a atitudinilor rusofobe în rândul publicului larg este în mod cert lipsa de informare. De aceea aș dori să adresez tuturor celor care se consideră rusofobi o invitație – ușile Centrului Rus de Știință și Cultură (n.r.: Bld Lascar Catargiu 50) sunt deschise și pentru dvs. Vă așteptăm să redescoperim împreună Rusia !
