Ultimele sondaje indică o creştere semnificativă a partidelor extremiste. Partidul România Mare (PRM) şi Partidul Noua Generaţie (PNG) însumează circa 20 la sută din intenţiile de vot. Un scor îngrijorător, mai ales că – în perspectiva integrării în UE – procentul acestora este posibil să mai crească, aşa cum s-a întâmplat şi în celelalte ţări foste comuniste care au fost integrate în familia europeană în anii precedenţi.
Ieri prieteni, azi duşmani
După ce timp de mai multe luni au cochetat cu ideea unei alianţe “prietenia” între cele două partide pare a se fi rupt. Liderii celor două formaţiuni, Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali, s-au bălăcărit ca la uşa cortului, aducându-şi acuze reciproce foarte grave. De altfel, era şi greu de crezut că cei doi s-ar putea înţelege şi ar putea crea o alianţă care să dureze. Atât Vadim Tudor, cât şi Gigi Becali nu sunt persoane care să accepte criticile. Cea mai mică îndoială la adresa capacităţilor lor intelectuale şi umane poate duce la o replică mult disproporţionată. Te poţi aştepta ca oricând Vadim sau Becali să sară la bătaie. Imediat te poţi trezişi bălăcărit în direct sau la o oră de vârf pentru că “Tribunul” şi “Oierul” au acces nelimitat pe anumite posturi tv.
Nici Vadim şi nici Becali nu au nici cea mai mică apetenţă pentru dialog. “Soarele sunt eu”, repetă probabil în faţa oglinzii cei doi în fiecare dimineaţă.
Fotbalul şi scandalul, trambuline politice
Nu vom încerca să analizăm limbajul politic al celor doi deoarece în mod evident acesta se axează numai pe un naţionalism primitiv şi un populism ieftin. De altfel, recent, atunci când RAFO a devenit sponsorul echipei Steaua, Gigi Becali îşi făcea public un calcul electoral că s-ar putea să mai prindă nişte voturi din acest parteneriat. Nu mai este un secret că echipa Steaua a mai fost folosită de Becali ca trambulină politică. El nu uită cu nici un prilej să amintească “imaginea” pe care i-a adus-o una din echipele-simbol ale fotbalului românesc şi recunoaşte tranşant că habar n-are de istoria clubului sau de performanţele din trecut.Fotbalul, de altfel, a încercat să fie folosit şi de alte persoane drept trambulină spre lumea politică. Şi Vadim a folosit cam aceeaşi “tactică”. El şi-a axat ascensiunea pe un ziar de scandal, revista “România Mare”, care la începutul anilor 1990 era folosită de regimul Iliescu pentru punerea la punct a adversarilor politici. În epocă sunt celebre murdăriile publicate de Vadim şi faptul că acesta era folosit ca portavoce de foştii securişti şi miliţieni. “Colaborarea” continuă şi astăzi. Atât Vadim, cât şi Becali au fost folosiţi de unii sau alţii până acum în diverse jocuri politice. De câtva timp, însă, cei doi se pare că nu mai pot fi tinuţi în frâu. Deja, aceştia simt mirosul puterii. Structura lor umană îi fac să se simtă pe cai mari. Şi bineînţeles albi.
Programe lipsă
Nici Vadim şi nici Becali nu au programe politice. Nici măcar schiţe. “Sloganurile” electorale se referă la “distrugerea Mafiei”, transformarea României “într-o ţară ca soarele de pe cer”. Distrugerea corupţiei? “Împuşcături pe stadioane”, spune Vadim. “Confiscarea averilor”, spune acelaşi tribun, iar noul venit din Pipera spune cam aceleaşi lucruri. În rest, Vadim îşi completează mesajul cu injurii la adresa minorităţilor şi nu uită să amintească de cât de “bun” era răposatul Ceauşescu.
“Argumentul suprem” al lui Vadim este că PRM nu a fost niciodată la guvernare şi de aceea ar trebui votat. Parţial adevărat. PRM a făcut parte din celebrul “patrulater roşu” care a susţinut Guvernul Văcăroiu.
Gigi Becali nu are însă aşa de multe idei ca “Tribunul”, fostul scrib de încredere al partidului pentru revista “Săptămâna”, unde nota la comanda şefilor din Securitate.
Arbitrii
Dat fiind posibilele creşteri în sondaje ale PRM şi PNG, o ipoteză de lucru ar fi că cele două partide vor fi în măsură să arbitreze între stânga şi dreapta la viitoarele alegeri. Împreună sau separat. Sau pot însemna un posibil aliat la guvernare al PSD ţinând cont de afinităţile politice din trecut. Corneliu Vadim Tudor este creaţia FSN, străbunul actualului PSD, iar Gigi Becali a fost multă vreme ghidat de “eminenţa cenuşie” a partidului lui Iliescu, Geoană şi Năstase, şi anume Viorel Hrebenciuc. Această alianţă va fi ca o piatră de moară pentru PSD. Probabil că strategii din Kiseleff calculează deja posibile combinaţii politice. Un “aliat” de conjunctură ar putea fi UDMR, “folosit” atât de PSD, cât şi de Alianţa D.A. Numai că zestrea electorală a UDMR ar putea să nu fie de ajuns dat fiind datele problemei din prezent. În această variantă doar PNG ar putea fi un aliat deoarece se cunoaşte ura viscerală a lui Corneliu Vadim Tudor faţă de maghiari.
Cert este că cele două partide fără program, populiste, extremiste şi care nu doresc integrarea în Uniunea Europeană pot fi în postura în care la viitoarele alegeri, după o posibilă integrare, să aibă un cuvânt de spus.
Puncte comune
Şi totuşi, în ciuda războiului dintre Gigi Becali şi Corneliu Vadim Tudor, cei doi au mai multe puncte care îi apropie decât din cele care îi despart. Ambii au afinităţi mai mult sau mai puţin declarate cu Mişcarea Legionară. Ambii sunt turbulenţi şi folosesc un naţionalism retrograd. Ambii sunt în zona de influenţă a grupului din jurul lui Iosif Constantin Drăgan, nr. 2 în Topul 300 cei mai bogaţi români -, un susţinător activ al extremei drepte. Cei doi, Vadim şi Gigi Becali, folosesc aceeaşi “armă politică”: înjurătura.
În preajma celor doi activează cam aceeaşi camarilă. Una din eminenţele cenuşii este Ion Coja, lider al Vetrei Româneşti, unul din liderii grupului care neagă Holocaustul în România. Scrie în “România Mare”, dar face proiecte politice pentru Gigi Becali. A fost cel care a intermediat alianţa de scurtă durată între PNG şi Noua Dreaptă, o grupare fascistă care foloseşte zvastica drept simbol.
Într-un cuvânt, PRM şi PNG se unesc acolo unde este vorba de un extremism brutal şi vulgar.(A. B.)
