Home » Politică externă » Problemele integrării

Problemele integrării

La 1 mai, Uniunea Europeană va cunoaşte un “big bang”, trecând de la 15 la 25 de state şi de la 376 milioane la 453 milioane de locuitori. Această a cincea lărgire a Uniunii va avea consecinţe în toate domeniile construcţiei europene şi va scoate în evidenţă, dincolo de alte aspecte, diferenţele economice importante între actualii membrii şi noii veniţi. Eşecul usturător al adoptării unei Constituţii europene din decembrie anul trecut îi face pe pesimişti să se teamă de o lipsă de unanimitate a celor 25 de state în favoarea unui asemenea document. Există divergenţe şi în privinţa războiului din Irak. Pericolul imediat pare a fi prăpastia economică şi socială imensă care separă ţările occidentale de cele din Est, care reprezintă de-abia 4,6 la sută din PIB-ul Uniunii Europene.

Se vor bloca instituţiile europene ?

Activităţile Comisiei Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului Europei ar putea fi afectate negativ de extinderea UE cu zece noi state membre, la 1 mai, adoptarea Constituţiei UE devenind o necesitate, apreciază, de pildă, “Le Figaro”.

Actualii membri ai Comisiei se tem că, divergenţele în ceea ce priveşte votul, vor deveni mai acute în cadrul Comisiei extinse, unde noile state membre – care au atitudini pronunţat naţionaliste – vor avea aproape aceeaşi pondere ca şi cele cinci mari puteri europene.

Introducerea votului pe state în cadrul Comisiei riscă să frâneze activitatea acesteia. Din acest motiv, Romano Prodi a încercat să soluţioneze, în ultimele luni, dosarele cele mai delicate, cum ar fi chestiunile referitoare la Pactul de Stabilitate, la bugetul european şi la afacerea Microsoft. Totuşi, Comisia extinsă va trebui să adopte o serie de decizii importante, cum ar fi stabilirea sancţiunilor care vor fi aplicate ţărilor membre UE care nu respectă regulile pieţei interne.

Noii comisari vor trebui să adopte sancţiuni împotriva propriilor guverne, să se pronunţe asupra bugetului european şi asupra începerii negocierilor de aderare la UE de către Turcia.

Componenţa Parlamentului European nu se va modifica după 1 mai. Cei 162 de observatori din noile state membre vor deveni membri cu drepturi depline ai acestui for, însă nu vor dispune de drept de vot. Ei vor obţine prerogative reale după alegerile europene de la 12 iunie, când Parlamentul European va avea 732 de deputaţi, faţă de 626 în prezent.

Consiliul European – a cărui activitatea se desfăşoară cu greutate în 15 – va avea de pierdut de pe urma extinderii, pentru că dezbaterile vor fi şi mai dificile într-un for alcătuit din reprezentanţii a 25 de state.

La 1 mai, regulile de vot se schimbă în favoarea statelor mici, în cadrul unei noi formule care va acţiona timp de şase luni. Sistemul de vot nu acordă o mare importanţă factorului demografic şi aplică prevederile Tratatului de la Nisa, însă nu integral.

Extremiştii vor avea grup parlamentar în PE

Potrivit unui studiu, Partidul Popular European va câştiga alegerile pentru Parlamentul din 13 iunie şi va rămâne în continuare primul grup politic al Uniunii Europene. Partidele de extremă-dreapta şi-ar putea constitui un grup parlamentar dacă reuşesc să-şi depăşească divergenţele, aşa cum se desprinde dintr-o estimare a rezultatelor alegerilor ce vor avea loc într-o Uniune cu 25 de membri. Raportul, prezentat în Parlamentul European, a fost elaborat de profesorii Simon Hix, de la Şcoala de Studii Economice din Londra, şi de Michael Marsh, de la Colegiul Trinity din Dublin. PPE va câştiga viitoarele alegeri, dar Partidul Liberal va deţine cheia pentru a forma majoritatea cu dreapta sau stânga, în vederea alegerii viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi pentru a aproba legislaţia comunitară, conform prognozelor privind rezultatele alegerilor în UE lărgită.

Parlamentul European, potrivit studiului, va fi dominat în următorii cinci ani de grupul popular, cu 285 din cele 732 de locuri ale noului Parlament European rezultat după alegerile din 13 iunie. Grupul liberal, care îşi va spori cu 1,5 ponderea în instituţie va fi decisiv pentru formarea majorităţii necesare pentru luarea deciziilor. Grupul socialist va fi a doua forţă politică, cu 217 mandate. Socialiştii, alături de verzi şi de stânga europeană vor deţine împreună 286 de locuri, cu 11 în plus faţă de populari. Lipsa de coeziune a grupului popular şi ponderea uriaşă a euroscepticilor limitează influenţa reală a politicii sale, a cărei capacitate este mult diminuată de divizările interne. Raportul prevede, pe lângă posibilitatea unei sciziuni, crearea unui nou grup format din democrat-creştini şi centrişti belgieni, luxemburghezi, francezi, catalani, irlandezi, italieni şi din ţările din Est. Studiul prognozează, totodată, o consolidare a extremei-drepte în Parlamentul European, dacă diferitele partide naţionaliste îşi depăşesc actualele divergenţe.

Coaliţia forţelor extremiste, Frontul Naţional francez al lui Jean-Marie Le Pen, Partidul Libertăţii din Austria al lui Joerg Haider, partidul separatist flamand Vlaams Blok – dar şi unele mişcări din Italia, Slovacia şi Polonia, care vor obţine reprezentare parlamentară. În total, aproximativ 30 de parlamentari, potrivit studiului, un număr suficient pentru a-şi forma propriul grup “dacă vor depăşi divergenţele actuale”, subliniază raportul Hix-Marsh.

Populismul şi antieuropenismul par să fie în ascensiune în ţările care se pregătesc să adere la UE la 1 mai. Reformele economice şi administrative adoptate într-o perioadă scurtă de timp pentru a se adapta normelor comunitare şi, mai ales, impactului social care a marcat trecerea de la societatea comunistă la economia de piaţă, au pregătit un teren fertil demagogiei şi extremismului de orice fel, se mai arată în raport. Este de altfel şi cazul României.

Esticii vor fi, la început, europeni de mâna a două

Un ţăran european din trei va fi polonez odată cu extinderea. Bruxelles-ul a amânat data accesului deplin ţărilor din Estul Europei la ajutoarele directe ale politicii agricole comune. Ţăranii din Est vor aştepta opt ani înainte de a beneficia în proporţie de 100 la sută de aceleaşi ajutoare ca şi colegii lor din Vest.

Liberalizarea produselor alimentare este mai avansată. Protecţiile tarifare care subzistă ar urma să fie eliminate în mare măsură începând cu data de 1 mai. Pentru vin, suprimarea taxelor vamale ar urma să reducă preţurile la vin cu 30 la sută în Republica Cehă şi cu 60 la sută în Ungaria. În consecinţă, toate preţurile mărfurilor importate ar urma să scadă. Îndeosebi cele ale bunurilor provenind din ţările din afara Uniunii Europene. În Polonia, taxele asupra vehiculelor japoneze de turism vor scădea cu 35 la sută, ajungând la 10 la sută începând cu 1 mai. Taxele vamale la produsele textile riscă să crească. Polonia are acorduri bilaterale cu India în materie de textile. Iar în acest sector, tarifele Uniunii Europene sunt superioare celor negociate odinioară de Polonia. Preţurile la produsele textile vor spori şi în Estonia, care va fi “singura dintre ţările Europei Centrale şi de Est a cărei aderare la Uniunea Europeană se va traduce printr-o creştere a taxelor vamale”, a spus Juhan Parts, premierul Estoniei.

Urmează România, Croaţia, Turcia şi Bulgaria

Bulgaria şi România urmează să adere la UE în anul 2007, pentru Turcia, Uniunea va hotărî până la sfârşitul anului în curs începerea negocierilor de aderare. Concomitent, tot mai multe ţări din zona Balcanilor de Vest aşteaptă la porţile Bruxelles-lui. Cele mai multe discuţii le-a provocat, în mod categoric, problema Turciei, respectiv dacă aceasta trebuie să înceapă negocierile de aderare la UE, cererea ei pentru aderare fiind prezentată încă în anul 1987. Calendarul actual al UE prevede ca Bulgaria şi România să încheie negocierile până la sfârşitul acestui an şi cele două ţări să adere la Uniune în anul 2007. În ceea ce priveşte România, însă, Parlamentul European a constatat, în luna martie, că statul român are “serioase dificultăţi” legate de îndeplinirea criteriilor de aderare, avertizând că dacă România nu îşi va intensifica activitatea de realizare a reformelor, aderarea ei la UE în 2007 nu va fi posibilă. Deputaţii au vizat în mod concret deficitul în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, influenţa continuă a politicii asupra justiţiei, insuficienta independenţă a mass-media şi acţiunile brutale ale poliţiei. A provocat îngrijorare la Bruxelles şi problema adopţiilor internaţionale. Uniunea Europeană presupune că în multe din cazuri este vorba de crimă organizată şi trafic de copii în străinătate.

În ceea ce priveşte Croaţia, Prodi a declarat că aceasta se situează pe locul trei după Bulgaria şi România. Croaţia a primit deja undă verde pentru începerea negocierilor la finele acestui an.

Costurile extinderii

Problema costului susţinerii pentru ţările rămase în urmă este una importantă iar Parisul, Londra şi Berlinul şi-au exprimat dorinţa de a îngheţa viitorul buget al Uniunii Europene pentru intervalul 2007-2013. De aici pot apărea multe probleme iar Uniunea Europeană ar putea ajunge la concluzia că nu poate finanţa această extindere sau că, dacă o va finanţa, pot apărea diferite probleme aşa cum a fost în cazulreunificării Germaniei. Probabil că, dacă vechile ţări europene nu îşi vor regăsi rapid cadenţa dezvoltării economice, acest lucru se va răsfrânge asupra noilor veniţi şi mai ales a viitorului ţărilor care aşteaptă integrarea în 2007, România şi Bulgaria. În privinţa acestora, nu puţini sunt cei care spun aceste state aduc o serie întreagă de probleme de care Uniunea Europeană, în actuala situaţie, nu are nevoie.

Propunerea de referendum în Marea Britanie îngrijorează liderii europeni

Decizia premierului britanic, Tony Blair, de a organiza un referendum referitor la Constituţia europeană sporeşte prerogativele Londrei în cadrul negocierilor finale şi periclitează poziţia liderilor europeni care au refuzat o astfel de consultare. Din punct de vedere legal, proiectul Constituţiei prezentat de Valery Giscard d’Estaing devine nul dacă este respins chiar şi de o singură ţară-. Totuşi, oficiali de la Bruxelles au declarat că un eventual rezultat negativ din partea unei ţări mici, cum ar fi Danemarca, ar putea fi ignorat. O criză ar putea fi declanşată dacă referendumul din Marea Britanie va avea un rezultat negativ.

Danezii, irlandezii şi suedezii au votat împotrivă, în cadrul ultimelor trei referendumuri referitoare la extinderea Uniunii Europene. Potrivit unui sondaj din decembrie anul trecut, susţinerea faţă de UE a scăzut, pentru prima dată, sub 50 la sută.

Chiar şi francezii au devenit eurosceptici, după zece ani de dificultăţi economice şi divergenţe de opinii cu liderii europeni, referitoare la politica fiscală.

Până în prezent, doar opt state au anunţat că vor organiza referendumuri – Danemarca, Irlanda, Spania, Portugalia, Olanda, Luxemburg, Estonia şi Republica Cehă.

Guvernul italian reflectă asupra organizării unui referendum, iar în Germania- încă nu este acceptată acest gen de consultare.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 14
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress